Întâlnirea are loc la 20 de ani de la precedenta vizită a unui ministru de interne din Ucraina și la un an distanță de prima ședință comună a guvernelor celor două țări, subliniind progresul semnificativ realizat în direcția unui parteneriat strategic. Noile dezbateri sunt corelate cu Declarația din 10 octombrie 2023, semnată de președinții Klaus Iohannis și Volodymyr Zelenski, care a deschis calea către o colaborare mai strânsă în domenii de interes comun.
Principalele teme de discuție au inclus combaterea traficului de persoane, a drogurilor și armelor, migrația ilegală, cooperarea polițienească, dar și schimburile de informații menite să sporească siguranța publică. Aceste măsuri sunt cu atât mai necesare în contextul conflictului militar din Ucraina, care a dus la un aflux considerabil de refugiați din calea războiului.
În debutul întâlnirii, ministrul Klymenko și-a exprimat recunoștința față de România pentru sprijinul acordat Ucrainei începând cu prima zi a invaziei rusești. Acesta a apreciat eforturile MAI de a oferi asistență umanitară urgentă milioanelor de ucraineni care au fost nevoiți să părăsească țara.
Pe parcursul discuțiilor, liderii au analizat stadiul actual al relațiilor bilaterale în domeniul afacerilor interne, subliniind importanța cooperării la frontieră și în gestionarea situațiilor de urgență. Aceasta include coordonarea operațională în fața unor amenințări precum traficul ilicit de arme, droguri și criminalitatea organizată, unde ambele părți au recunoscut necesitatea unei colaborări strânse.
Cătălin Predoiu a afirmat că prevenirea și combaterea criminalității organizate transfrontaliere reprezintă o prioritate pentru MAI. A evidențiat riscurile crescute generate de traficul de migranți și de alte activități infracționale grave, subliniind că aceste problematici figurează pe agenda de lucru a ministerului ucrainean.
Marcel Ciolacu lansează ironii la Nicolae Ciucă, în plină campanie. Ce și-a scris pe tricou
Ministrul român a mai prezentat și demersurile realizate pentru îmbunătățirea conectivității la frontiera comună România-Ucraina. Aceste măsuri de facilitare a tranzitului nu doar că asigură o monitorizare corespunzătoare a securității, dar contribuie semnificativ și la resiliența economică a Ucrainei, ajutând la atenuarea efectelor negative ale războiului asupra securității alimentare globale.
Recenta întâlnire bilaterală dintre miniștrii Afacerilor Interne din România și Ucraina a subliniat importanța dialogului consistent la toate nivelurile între cele două ministere și a evidențiat perspectivele de intensificare a acestei colaborări în viitorul apropiat, informează un comunicat al MInisterului Afacerilor Interne. Un aspect semnificativ discutat în cadrul întâlnirii a fost semnarea Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, care prevede cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor situațiilor de urgență. Acest acord nu doar că întărește relațiile bilaterale, dar creează și un cadru juridic necesar pentru a facilita ajutorul reciproc în caz de urgență.
Întâlnirea a avut loc pe fondul fluxului semnificativ de refugiați ucraineni care au tranzitat România începând cu războiul actual. Potrivit statisticilor, peste 10 milioane de cetățeni ucraineni au trecut prin România, iar dintre aceștia, aproximativ 82.000 au ales să rămână în țară, cu peste 100.000 solicitând diverse forme de protecție internațională. Aceasta demonstrează nu doar solidaritatea României față de vecinul aflat în dificultate, ci și capacitatea instituțiilor românești de a gestiona eficient criza.
Ministrul român a subliniat, de asemenea, rolul strategic pe care România îl va putea juca în procesul de reconstrucție a Ucrainei după încheierea conflictului. Prin investiții și prin organizarea de centre de suport logistic aproape de frontieră, România se poziționează ca un actor-cheie în sprijinul Ucrainei, facilitând astfel operațiunile de reconstrucție necesare.
La încheierea discuțiilor în plenul delegațiilor, cei doi miniștri au semnat importantul Acord privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor situațiilor de urgență. Prin acest document s-a creat cadrul juridic bilateral necesar pentru ca România și Ucraina să își acorde ajutor reciproc, la cerere, în cazul iminenţei /producerii unei situații de urgență. Acordul vine și mai mult în sprijinul autorităților ucrainene întrucât va permite trimiterea în Ucraina, la solicitarea acesteia, a unor echipe de acordare a ajutorului, a echipamentelor necesare, precum și desfășurarea oricăror tipuri de acțiuni de răspuns, transferarea de expertiză, realizarea de operațiuni de căutare și salvare, care au ca scop salvarea de vieți omenești, protejarea sănătății publice, limitarea pagubelor materiale și a valorilor culturale.
După întâlnirea de lucru, ministrul Predoiu a declarat:
,,Întâlnirea de lucru de astăzi a fost extrem de substanțială, MAI fiind reprezentat de o puternică delegație, având în vedere importanța prezentă și de perspectivă a cooperării cu Ucraina în domenii de competență ale MAI.
Vom crește atenția și vom intensifica cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului de persoane și droguri, precum și pentru luarea din timp a unor măsuri de combatere a traficului de arme, care, deși în prezent nu pune probleme la frontiera Ucraina – România, ar putea deveni un subiect de atenție după încheierea războiului și trebuie să fim pregătiți din timp pentru a contracara eficient.
Cheia strategică în combaterea acestor provocări rămâne anihilarea grupărilor de crimă organizată, ele sunt cele care perpetrează cele mai grave provocări pe linia de siguranță publică generală.
În ceea ce privește refugiații ucraineni rămași pe teritoriul național, în perspectivă, Guvernul României va trebui să elaboreze o politică pe termen lung având caracter comprehensiv, care să treacă dincolo de importantul ajutor (financiar, logistic, instituțional) acordat pe perioada de război, având în vedere că rezidența și integrarea socială și economică pe termen lung în societatea românească va consolida minoritatea ucraineană din România și va necesita măsuri coerente de integrare culturală.
Un aspect interesant al discuțiilor l-a constituit problematica regimului juridic al deținerii și utilizării dronelor după încheierea războiului, aspect asupra căruia ne vom apleca atenția în perspectivă.
Concluzionez în sensul că întâlnirea de lucru a fost extrem de utilă pentru ambele părți și am pus bazele principiale ale unei cooperări structurate pe multiple domenii de competență ale celor două importante ministere.”
