Străinii au inclus această plantă în preparatele lor culinare, fiind un ingredient frecvent în salate datorită valorilor sale nutriționale ridicate. În România, însă, „iarba grasă” nu este utilizată în mod activ, deși are un potențial imens, așa cum arată studiile recente publicate de specialiștii BRGV Buzău.
Beneficiile „ierbii grase” în medicina tradițională
Portulaca este o plantă cu o răspândire globală, găsindu-se atât în flora spontană, cât și cultivată. Este una dintre cele mai frecvente buruieni raportate la nivel mondial și face parte din categoria plantelor sălbatice comestibile. Datorită capacității sale de a reface solurile degradate și de a crește fără intervenția omului, această plantă a fost folosită de-a lungul istoriei ca sursă de hrană, în special în perioade de foamete.
În medicina tradițională, „iarba grasă” a fost utilizată pentru tratarea unei varietăți de afecțiuni, de la probleme gastrointestinale la inflamații hepatice și renale. Se spune că dacii o numeau „lax” și o considerau o plantă vindecătoare. Chiar și în perioada Imperiului Roman, planta era menționată în tratate de medicină datorită proprietăților sale curative.
Compoziția nutritivă impresionantă a plantei
Cercetările moderne asupra acestei plante au confirmat prezența unor compuși valoroși pentru sănătate, cum ar fi flavonoide, alcaloizi, terpene, acizi grași și vitamine esențiale. Portulaca este bogată în acizi grași omega-3, vitamina A, C, E și vitamine din complexul B. De asemenea, este o sursă excelentă de minerale precum potasiu, calciu și magneziu, în special atunci când crește în condiții de stres.
Deși în România planta este privită adesea ca o buruiană dăunătoare, străinii o valorifică în diverse preparate culinare. În țări precum Spania, Grecia, Italia și Turcia, Portulaca este un ingredient obișnuit în bucătărie.
O resursă valoroasă ignorată în România
„Iarba grasă” este capabilă să supraviețuiască în condiții extreme și chiar să se regenereze după ce a fost smulsă, datorită capacității sale de a forma rădăcini adventive. Această adaptabilitate face ca planta să fie prezentă în diverse medii, de la livezi și lanuri de porumb până la marginea drumurilor.
Un alt membru al aceleiași familii de plante, Portulaca grandiflora, cunoscută sub numele de „floarea de piatră”, este apreciată în special pentru frumusețea sa decorativă, fiind întâlnită adesea în grădini datorită culorilor sale vibrante.
Cum să consumi „iarba grasă”
Pentru a beneficia de calitățile nutriționale ale „ierbii grase”, este recomandat să fie recoltată înainte de înflorire, când frunzele și lăstarii sunt suculenți și au un gust plăcut, proaspăt. Poate fi adăugată în salate alături de frunze de salată verde, spanac sau rucola. Totuși, pe măsură ce planta avansează în vegetație, gustul său devine mai astringent, reducându-i atractivitatea culinară.
Deși în România Portulaca oleracea este încă subapreciată, specialiștii susțin că această plantă poate fi o soluție viabilă de alimentație în viitor, mai ales în contextul schimbărilor climatice.
_f8913f1923.jpg)
