„Eu cred că există o fereastră de oportunitate toamna aceasta şi în prima jumătate a anului viitor. De ce? Pentru că avem două preşedinţii prietene. Atât maghiarii, cât şi polonezii îşi doresc ca România să intre în Schengen, şi unii, şi ceilalţi vor pune pe ordinea de zi subiectul. Deci consider că momentul este în următorul an (…)”, a spus Ştefănuţă în cadrul unui briefing pentru jurnalişti români, conform Agerpres.
El a spus că are şi „dovezi” în acest sens, între care a menţionat şi faptul că în Austria există un guvern interimar.
„Până în decembrie, în Austria există un guvern interimar, guvernul domnului (Karl) Nehammer, din care fac parte şi Verzii, cu care am controlat situaţia, şi este greu de imaginat că un guvern interimar va face paşii pentru o lărgire Schengen, mai ales că ei şi-au exprimat împotrivirea în direcţia asta”, a spus Ştefănuţă.
„Mai puţin tam-tam pre-electoral şi mai multe rezultate livrate”
El a afirmat că în cele din urmă România va adera integral la Schengen „pentru că nu poţi să rămâi cu un picior în autobuz”, dar s-a distanţat de optimismul colegilor săi români din grupul PPE privind o decizie legată de aderarea cu frontierele terestre încă din 2024.”Aceste semnale au mai fost date şi în 2022, în toamnă, cu surle şi tâmbiţe, şi nu s-au concretizat. Aşa că mai bine mai puţin tam-tam pre-electoral şi mai multe rezultate livrate”, a afirmat Ştefănuţă, ales independent în PE dar afiliat ulterior la grupul Verzilor.”Eu înţeleg, sunt nişte lucruri bune care s-au întâmplat recent. De exemplu, programul Viza Waiver, în care România cel mai probabil intră din luna aprilie. Este un succes al Ministerului de Externe, al ambasadorului (Andrei) Muraru. Este un lucru cert bun. Să vedem dacă se întâmplă la fel şi pe Schengen. Eu am semnale mult mai reţinute”, a spus vicepreşedintele PE.
