Alina Bica solicită statului Român despăgubiri de peste un milion de euro pentru alte două dosare în care a fost achitată. Ea a fost acuzată că ar fi luat mită 17.500 de euro pentru a-l ajuta pe afaceristul Horia Simu, dar și de de abuz în serviciu pentru că ar fi acordat despăgubiri supraevaluate milionarului Gheorghe „Stelu” Stelian, prin intermediul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
În același timp, omul de afaceri Ovidiu Tender a reușit să obțină la Curtea de Apel București anularea condamnării la închisoare de 12 ani și șapte luni, din care a executat 4 ani și 6 luni. Tender a ajuns în spatele gratiilor în 2015, după ce a fost anchetat mai bine de 9 ani de fosta șefă DIICOT Alina Bica în dosarul Carom-Onești.
Ovidiu Tender şi Marian Iancu au fost condamnaţi la 12 ani şi şapte luni de închisoare, respectiv 14 ani. Cei doi au fost acuzaţi că au preluat ilegal compania amintită, pe care ar fi prejudiciat-o cu 140 de milioane de lei.
Judecătorii de la Curtea de Apel București susțin că Ovidiu Tender a fost condamnat ilegal la închisoare pentru că el nu a încălcat codul penal sau codul de procedură judiciară. Magistrații arată în motivare că judecătorii care i-au condamnat pe Ovidiu Tender și Marian Iancu nu au ținut cont de legea penală, ci au făcut referire la codul civil și la regulamentele adoptate prin hotărâri de guvern.
Prin hotărârea de condamnare, nici în prezenta cauză, nu au fost indicate care sunt atribuțiile de serviciu prevazute de ‘lege’, în sensul art. 297 alin. (1) din Codul penal, pe care le-au încălcat autorii infracțiunii de abuz în serviciu, care au fost instigați de contestatorul Tender Ovidiu Lucian. Pentru aceste motive, potrivit considerentelor de fapt și de drept expuse, prin care s-a statuat lipsa încălcării unei dispoziții legale de către persoanele instigate de contestatorul Tender Ovidiu Lucian, cu ocazia exercitării atribuțiilor de serviciu, Curtea constată că fapta imputata acestuia nu mai este prevazuta de legea penala, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în forma continuata, sub forma instigării, au argumentat magistrații în hotărâre.
În același timp, magistrații de la Curtea de Apel au cerut rejudecarea dosarului în care Ovidiu Tender a ajuns în spatele gratiilor pentru că acuzațiile de spălare de bani și constituire de grup infracțional organizat au fost formulate pe baza abuzului în serviciu.
Cu privire la cererile contestatorului vizând infracțiunile de constituire de grup infracțional organizat, spălare de bani și înșelăciune, pentru care a fost condamnat prin sentinta penala nr. 2858/16.12.2014, a Tribunalului București, astfel cum a fost modificată prin decizia penala nr. 862/A/08.06.2015, a Curții de Apel Bucuresti – Sectia a II-a penala, în dosarul nr. 8726/3/2006 (1332/2015), Curtea constată că instanța de fond a arătat că ‘nu mai este necesară analiza celorlalte solicitări ale contestatorului cât timp nu a constatat dezincriminarea infracțiunilor de abuz în serviciu’, ceea ce conduce la concluzia lipsei unei judecați efective a cauzei în privința acestor cereri, la necesitatea desființării hotărârii pronunțate în asemenea condiții și a reluării judecării cauzei în fața primei instanțe, în limitele ce vor fi expuse, o analiza efectiva a cererilor contestatorului neexaminate de către instanța de fond, direct în faza contestației, echivalând cu privarea părții de examinarea efectiva a cauzei într-un grad de jurisdicție.
Carom SA a făcut parte din Platforma Petrochimică Oneşti, iar cei doi oameni de afaceri au fost acuzaţi că au drenat resursele întreprinderii prin intermediul unui circuit financiar complex.
Curtea de Apel București i-a ridicat lui Tender sechestrul pus de stat pentru recuperarea prejudiciului de circa 30 de milioane de euro și i-a șters toate interdicțiile. Dosarul lui Ovidiu Tender a fost trimis la Tribunal București spre rejudecare.
