Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale în anul 2023 a fost 7.042 lei, cu 15%, respectiv 916 lei, mai mare faţă de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar s-a ridicat la 4.412 lei, în creştere cu 16,1%, mai exact cu 611 lei, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Unde se câștigă cel mai bine?
Cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2023, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: informaţii şi comunicaţii (+94,6%), intermedieri financiare şi asigurări (+63,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+62,0%), industria extractivă (+42,2%), respectiv administraţie publică (+41,1%).
Unde se câștigă cel mai prost?
La polul opus, câştigurile salariale medii nete lunare aflate sub media pe economie au fost în următoarele activităţi economice: hoteluri şi restaurante (-41,7%), alte activităţi de servicii (-36,0%), tranzacţii imobiliare (-25,9%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,8%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-18,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-15,9%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-14,7%), industria prelucrătoare (-8,4%), transport şi depozitare (-2,8%), respectiv construcţii (-1,8%).”Pentru anul 2023, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 233,8% faţă de anul 1990, mai mare cu 11,4 puncte procentuale faţă de anul precedent”, precizează INS.
Femeile, salarii mai mici cu 5% față de bărbați
Salariaţii femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 5,5% mai puţin decât salariaţii bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 6.835 lei (faţă de 7.233 lei al salariaţilor bărbaţi). În expresie netă, salariaţii femei au câştigat cu 8,2%, respectiv cu 377 lei/lună mai puţin decât salariaţii bărbaţi (4.216 lei câştigul salarial mediu net al salariaţilor femei, faţă de 4.593 lei al salariaţilor bărbaţi).Salariaţii bărbaţi au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaţilor femei în majoritatea activităţilor economice, iar cele mai semnificative diferenţe s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (32,8%), industria prelucrătoare (24,2%), informaţii şi comunicaţii (21,1%), alte activităţi de servicii (18,6%), respectiv în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (18,5%).
În ce județe sunt cele mai mici salarii?
În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2023 s-a situat sub media pe economie în 37 judeţe. Astfel, cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Vrancea (3.344 lei, cu 24,2% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (3.353 lei, cu 24,0% mai puţin decât media pe economie), Botoşani (3.430 lei, cu 22,3% mai puţin decât media pe economie), Vâlcea (3.435 lei, cu 22,1% mai puţin decât media pe economie), Brăila şi Vaslui (3.446 lei fiecare în parte, cu 21,9% mai puţin decât media pe economie), respectiv Bistriţa-Năsăud (3.447 lei, cu 21,9% mai puţin decât media pe economie).
Care sunt județele cu salarii de top?
La polul opus, cu cele mai ridicate valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Capitala (6.053 lei, cu 37,2% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (5.344 lei, cu 21,1% peste media pe economie), Timiş (4.910 lei, cu 11,3% peste media pe economie), Ilfov (4.602 lei, cu 4,3% peste media pe economie) şi Iaşi (4.568 lei, cu 3,5% peste media pe economie).
Au crescut costurile cu forța de muncă
Potrivit INS, costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2023 a fost 7.374 lei/salariat, mai mult cu 14,8% comparativ cu anul precedent. Acesta a crescut în toate activităţile economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante majorări s-au regăsit în construcţii (+26,1%), transport şi depozitare (+21%), învăţământ (+20%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+19,4%), tranzacţii imobiliare (+18%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+17,7%), respectiv în hoteluri şi restaurante (+17%).Cea mai redusă creştere a costului mediu lunar faţă de anul precedent s-a înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (+5,7%).”În vederea sprijinirii unităţilor economico-sociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de şomaj tehnic din iniţiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ), respectiv pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenţi, şomeri). Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forţa de muncă (cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte) a fost mai redusă comparativ cu cea din anul precedent, cu diferenţe moderate pe activităţi economice. Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul de stat s-au regăsit în industria prelucrătoare, construcţii, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, respectiv hoteluri şi restaurante”, spune INS.Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+91,6%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+71,5%), intermedieri financiare şi asigurări (+70,1%), industria extractivă (+50,0%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+19,9%), administraţie publică (+19,1%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (+16,2%).Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-41,8%), alte activităţi de servicii (-35,3%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-23,3%), tranzacţii imobiliare (-22,5%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-19,9%).
România are aproape 5,5 milioane de salariați
În anul 2023, numărul mediu al salariaţilor a fost 5.364.900 persoane. Numărul mediu al salariaţilor a crescut pe parcursul anului 2023 cu 155.400 persoane, comparativ cu anul precedent, ca urmare a extinderii activităţii anumitor unităţi economico-sociale.Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,0% din totalul salariaţilor, respectiv 2.790.300. Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 78.900, iar cel al salariaţilor femei cu 76.500.Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terţiar (64,1%) (44,0% în servicii comerciale, iar 20,1% în servicii sociale). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) au lucrat 33,5% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi pescuit) numai 2,4%.Activităţile din construcţii şi industrie extractivă au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariaţii bărbaţi şi au reprezentat 86,1%, respectiv 84,0% din totalul salariaţilor acestor activităţi economice.
Cele mai multe femei sunt angajate în sistemul de sănătate și cel de asistență socială
Activităţile economice în care salariaţii femei au deţinut majoritatea au fost cele de sănătate şi asistenţă socială (80,2%), învăţământ (73,5%), intermedieri financiare şi asigurări (70,0%), hoteluri şi restaurante (61,3%), administraţie publică (59,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (59,6%), alte activităţi de servicii (55,0%), respectiv comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (52,8%).Comparativ cu anul precedent, creşteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în construcţii (+28.400 persoane), industrie prelucrătoare (+20.100 persoane), hoteluri şi restaurante (+15.600 persoane), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (+15.400 persoane), informaţii şi comunicaţii (+12.900 persoane), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+12.100 persoane), transport şi depozitare (+11.300 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+9.900 persoane), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+8.100 persoane).La polul opus, uşoare scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au observat doar în administraţia publică (800 persoane), industria extractivă (600 persoane), respectiv în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (100 persoane).Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2023 a fost 5.677.3 milioane de persoane. Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 70.200 persoane, din care 36.600 persoane au fost salariaţi femei.În profil teritorial, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri faţă de sfârşitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, iar cele mai semnificative au fost în regiunile Bucureşti-Ilfov, cu 25.700 persoane, Nord-Est, cu 12.500 persoane, Centru, cu 7.900 persoane, Nord-Vest, cu 7.300 persoane, respectiv Sud-Muntenia, cu 5.400 persoane.În ceea ce priveşte distribuţia efectivului de salariaţi la sfârşitul anului 2023, pe sectoare economice de activitate, în cadrul fiecărei regiuni de dezvoltare, aceasta a indicat faptul că în regiunea Bucureşti-Ilfov s-au concentrat 22,6% din salariaţii din economie, urmată de regiunile Nord-Vest (13,8%), respectiv Centru (12,7%).Regiunile de dezvoltare în care activităţile din sectorul primar (agricultură, silvicultură şi pescuit) au depăşit ponderea la nivel naţional (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (4,0%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,2%), Sud-Vest Oltenia (2,9%), Vest (2,8%), respectiv Centru (2,5%).Regiunile de dezvoltare în care s-a concentrat o proporţie a salariaţilor din sectorul industriei şi construcţiilor mai mare decât ponderea la nivel naţional (33,1%) au fost: Centru (40,1%), Vest (38,4%), Nord-Vest (37,8%), Sud-Muntenia (37,7%), respectiv Sud-Vest Oltenia (35,9%).Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea Bucureşti-Ilfov (61,9% faţă de 44,6% ponderea la nivel naţional), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,2% faţă de 19,9% ponderea la nivel naţional).La sfârşitul anului 2023, efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (76,8%) şi a înregistrat o creştere cu 1,4% comparativ cu anul precedent.În plus, distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajaţi în societăţile comerciale au reprezentat 80,0% din efectivul salariaţilor la sfârşitul anului, în creştere cu 1,4% faţă de anul precedent.
