Preţul unui gram de aur a crescut cu peste un procent, ajungând la o cotaţie record de peste 377 de lei. Tot ieri, moneda naţională s-a apreciat în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României la 4 lei şi 97 de bani, în scădere faţă de cotaţia precedentă. În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, cotat la aproape 4 lei şi 48 de bani, în creştere cu aproape 0,5%, faţă de sfârşitul săptămânii trecute. De asemenea, moneda naţională s-a depreciat şi în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5 lei şi 26 de bani, în creştere cu 0,23 de procente faţă de cotaţia anterioară.
Vineri, 20 septembrie 2024 – precedenta cotație record
Gramul de aur s-a scumpit vineri cu 2,3241 lei (0,63%), ajungând la o cotaţie record de 373,3536 lei, de la 371,0295 lei, cât anunţase joi Banca Naţională a României (BNR).
De ce tot fluctuează prețul aurului și cum de s-a ajuns la valorile din 2024
În ultimii 50 de ani, evoluția prețului aurului a fost profund marcată de fluctuațiile economice globale, fiind strâns legată de marile crize financiare și de schimbările în politica monetară la nivel mondial.
În anii ’70, inflația crescută a dus la o apreciere semnificativă a prețului aurului. În ’98 și ’99, prețul aurului a atins minimul ultimilor 20 de ani. Aurul și-a pierdut atunci atractivitatea, iar prețul a fost afectat de supraofertă, după ce băncile centrale și-au vândut rezervele de aur pentru a-și diversifica portofoliile.
Cu toate acestea, începutul secolului XXI a fost definit de două evenimente majore care au propulsat prețul aurului la noi maxime istorice, conform datelor World Gold Council.
Primul, Marea Recesiune din 2008, care a declanșat o „fugă către siguranță”. Investitorii au căutat atunci să se pună la adăpost de incertitudinea economică. Al doilea eveniment decisiv a fost criza din zona euro din 2010-2012, care a împins de asemenea prețul aurului spre noi culmi.
Acum, situația geopolitică și de securitate tot mai complicată, cu războaiele din Ucraina și din Fâșia Gaza, la care se adaugă efectele inflației și ale politicilor monetare post-Covid își pun amprenta și valoarea la care e tranzacționat aurul.
Aurul – instrument de politică monetară și rezervă de valoare
Cât despre distribuția stocurilor de aur de suprafață, ea reflectă o preferință clară pentru bijuterii, care reprezintă 37% din total, în timp ce rezervele băncilor centrale constituie 14% din aceste stocuri, potrivit datelor World Gold Council. Aceasta arată nu doar valoarea estetică a aurului, ci și rolul său ca instrument de politică monetară și rezervă de valoare.
Când privim către rezervele de aur ale băncilor centrale, Statele Unite, Germania și Italia ocupă primele locuri în ceea ce privește cantitatea de aur deținută, reflectând puterea economică a acestor națiuni.
România se plasează pe locul 37 în clasamentul global.
