În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în general în creştere, exceptând prima parte a intervalului de prognoză, când vor fi în scădere uşoară pe sectorul Bechet – Tr. Măgurele.Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în creştere, iar duminică dimineaţa avea valoarea de 6100 m3/s, peste media multianuală a lunii septembrie (3800 m3/s). În aval de Porţile de Fier debitele au fost în scădere pe sectorul Gruia – Calafat şi în creştere pe sectorul Bechet – Tulcea.Totodată, debitele vor fi în scădere pe râurile din bazinele hidrografice Someş, Buzău, Rm. Sărat, Putna, Trotuş, Bistriţa, Moldova, Suceava, pe cursurile Siretului, Prutului, pe cursul mijlociu şi inferior al Mureşului şi relativ staţionare pe celelalte râuri din ţară.Sunt posibile creşteri uşoare şi izolate de niveluri şi debite, pe unele râuri mici din zonele de deal şi de munte, ca urmare a precipitaţiilor prognozate, sub formă de aversă, slabe cantitativ, a mai precizat INHGA.Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se vor situa sub cotele de atenţie.
Apele Române: Vârful de debit al Dunării la intrarea în România ar putea fi până în 9000 mc/s
Debitul Dunării este, astăzi, la 6100 mc/s iar estimările indică un vârf de până la 9000 mc/s, în scădere semnificativă faţă de prognozele iniţiale de 9300 – 9500 mc/s, potrivit Anei-Maria Agiu, purtător de cuvânt la Administraţia Naţională Apele Române.”Debitele Dunării în ultima perioadă au fost într-adevăr în creştere. Dacă facem o comparaţie cu data de 13 septembrie, când debitele Dunării erau de 2.200 mc/s, astăzi vorbim de debite de aproape trei ori mai mult, 6.100 mc/s, iar conform prognozei realizate de colegii noştri de la Institutul Naţional de Hidrologie până pe 28 septembrie estimăm să avem debite de 8.300 mc/s. Ieri s-a atins valoarea maximă a viiturii la Budapesta, debitul fiind de 8.200 mc/s, dar mai puţin decât cel prognozat. Conform informaţiilor suplimentare pe care le-am primit de la colegii din Serbia, atenuarea viiturii în zonele natural inundabile în amonte de Bogojevo va fi mult mai mare decât în condiţiile anterioare, iar aceasta ar putea însemna debite maxime semnificativ mai mici la intrarea în ţară, adică comparativ cu prognoza iniţială de 9300, până la 9.500 mc/s la intrarea în ţară, estimăm că vârful maxim ar putea fi până în 9.000 mc/s”, a explicat duminică, Ana-Maria Agiu, intr-o interventie tv.
Cum se falsifică, detergenții „premium” pe care comercianții ambulanți le vând în piețe. VIDEO de la perchezițiiAceasta a precizat că debite cu niveluri de 9000 sau 10.000 mc/s pot fi tranzitate în siguranţă pe sectorul românesc al Dunării. În context, Ana Maria Agiu a amintit debitele istorice de 15.600 mc/s, consemnate în 2006.”Cu siguranţă, creşterea Dunării este substanţială şi viitura se va resimţi şi la nivelul sectorului românesc al Dunării. Acest lucru este firesc şi trebuie să îl spunem. Pe de altă parte, dacă comparăm cu debitele istorice din alte perioade, să zicem anul 2006, în care Dunărea la intrarea în ţară avea 15.600 mc/s, debite cu un nivel de 9.000 mc/s până chiar peste 10.000 pot fi tranzitate în siguranţă pe sectorul românesc al Dunării. Aceasta nu înseamnă că suntem liniştiţi, ci, dimpotrivă, suntem în stare de alertă. Monitorizarea este foarte strictă. Hidrologii de la nivelul celor şapte Administraţii Bazinale de Apă de la Apele Române riverane Dunării, Banat, Jiu, Olt, Argeş Vedea, Buzău Ialomiţa, Prut Bârlad, Dobrogea litoral transmit permanent informaţiile hidrologice despre nivelurile Dunării către colegii de la INHGA pentru a reactualiza în fiecare zi această prognoză”, a subliniat sursa citată.Totodată, ea a reamintit că au fost aduşi mii de saci de nisip aproape de sectorul românesc al Dunării şi că au fost informaţi alţi deţinători de lucrări hidrotehnice, precum Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, pentru a verifica punctele critice la subtraversările conductelor prin diguri precum şi stadiul de funcţionare a staţiilor de pompare.Pe de altă parte, însă, reprezentanta ANAR a explicat că un risc care poate apărea este acela al unei durate lungi de propagare a viiturii pe sectorul românesc al Dunării, care poate să fie de cel puţin şapte zile, ceea ce va pune digurile sub o presiune constantă.”Aceasta înseamnă că digurile vor fi sub o presiune a apei constantă şi prin urmare, se impune o monitorizare foarte strictă, pentru că o durată atât de lungă, cu niveluri foarte crescute la diguri, impune clar o grijă. S-au inspectat toate punctele, inclusiv punctele critice, cele care au fost vulnerabile în 2006. Acolo s-au adus saci cu nisip care vor impune, după caz, consolidarea şi supraînălţarea digurilor, de asemenea utilaje de intervenţie, dacă va fi cazul, astfel încât cu prioritate populaţia să fie protejată şi riscul de inundaţii să fie cât mai redus”, a susţinut Ana-Maria Agiu.
