”Motivul invocat pentru modificarea legislației electorale îl reprezintă îngrădirea dreptului persoanei Pre edintelui la a fi ales. În virtutea calității de președinte, îngrădirea dreptului este justificată pe toată perioada mandatului, acesta neputând ocupa nicio altă funcție publică sau privată, și deci fiindu-i permanent limitat dreptul la a fi ales.
Înlăturarea acestei restrângeri pentru ultimele 3 luni ale mandatului este nejustificată și implică faptul că sunt nesennificative pentru atribuțiile și cerințele demnitatii de președinte, ceea ce este fals. Mai mult, independența Președintelui, reclamată de Constituție, este pusă sub semnul întrebării odată cu asocierea cu un partid politic, chiar dacă acesta rămâne independent pe listele acestui partid.
În cele din urmă, chiar dacă propunerea nu elimină sau restrânge drepturi în înțelesul jurisprudenței Curții Constituționale, având în vedere nevoia de predictibilitate și stabilitate sporită a legislației electorale, modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorate Permanente, cu modificările și completările ulterioare, în ultimele 6 luni înainte de desfășurarea alegerilor, pentru orice motiv, rămâne indezirabilă și reprezintă un precedent preferabil de evitat”, arată Consoliul Economic și Social.
Consiliul Legislativ critică dur legea, dar îi dă aviz pozitiv
Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege depus de către PNL și i-a dat aviz favorabil, în ciuda mai multor critici aduse proiectului.
”Interpretarea reținută în Expunerea de motive, potrivit căreia art. 52 alin. (5) din actul normativ de bază nu ar permite candidatura Președintelui României pe listele unui partid, este determinată de utilizarea unui alt sens al noțiunii de „candidat independent” decât cel folosit în prezent în actul normativ de bază.
Astfel, Legea nr. 35/2008 definea la art. 2 pct. 15 această noțiune astfel:
„candidat independent – persoană care participă la alegeri pentru a obţine un mandat de deputat sau de senator şi care se autopropune pentru aceasta, fiind susținută de un anumit număr de alegători, în condițiile în care candidatura sa este declarată definitivă de către organismul electoral corespunzător, potrivit prezentului titlu”, se arată în observațiile Consiliului Legslativ.
Consiliul legislativ arată că legea în discuție are un caracter de aplicabilitate atât de restrâns încât ”ar putea determina concluzia că această lege a fost adoptată intuitu personae”.
”Deși, teoretic, norma propusă pentru completare nu poate fi considerată ca având caracter individual, totuși frecvența extrem de scăzută de aplicare a normei, precum și momentul adoptării, ar putea determina concluzia că această lege a fost adoptată intuitu personae, cu consecința încălcării dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție, referitoare la statul de drept. Astfel, deși norma propusă este aplicabilă și pe viitor, dată fiind diferența dintre dimensiunea mandatului Președintelui României și mandatul senatorilor și deputaților, următorul moment în care norma ar fi aplicabilă va fi cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2044, întrucât abia atunci Președintele României se va putea afla în ipoteza normei, respectiv în situația în care alegerile parlamentare se organizează în ultimele 3 luni ale mandatului acestuia.”, mai precizează documentul.
Încălcă normele de bune practici
În analiza Consiliului Legislativ se arată că această lege nu corespunde Codului de bune practici în materie electorală și nu respectă liniile directoare adoptat în raportul Comisiei de la Veneția.
”Modificarea propusă nu se circumscrie unuia dintre domeniile enumerate exemplificativ pentru care Codul bunelor practici în materie electorală. Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) recomandă să nu fie modificate cu mai puțin de un an înaintea alegerilor. Totuși, scopul acestor recomandări, așa cum rezultă din documentul menționat, este de a asigura stabilitatea legislației electorale ca element important al credibilității procesului electoral.
Prin urmare, pentru a stabili dacă o dispoziție care nu se circumscrie unuia dintre domeniile enumerate expres în document intră sub incidența recomandării Comisiei de la Veneția, apreciem că ar fi util să se analizeze în ce măsură soluția legislativă propusă ar putea afecta credibilitatea procesului electoral.”, mai arată analiza Consiliului Legislativ.
