O primă temă abordată a fost cea referitoare la evoluțiile recente privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv ultimele escaladări, care constituie noi încălcări flagrante ale dreptului internațional de către Federația Rusă. A fost analizat impactul acestora asupra securității regionale la Marea Neagră, cu implicații semnificative în plan european și euroatlantic, și s-au discutat măsuri suplimentare de descurajare și combatere a amenințărilor de securitate, care să fie implementate la nivel național, precum și cu sprijinul Aliaților în cadrul NATO.
Totodată, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat opțiunile pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova, fiind subliniate riscurile în vederea gestionării eficiente și consecvente a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.
În cadrul discuțiilor, au fost evidențiate oportunitățile majore care decurg din procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar și provocările cu care se confruntă în contextul acțiunilor hibride ale Federației Ruse și al războiului de agresiune dus împotriva Ucrainei. Sunt provocări care necesită o gestionare atentă, coordonată din partea României și a partenerilor Chișinăului, inclusiv prin acordarea de sprijin adecvat.
Aceste amenințări și riscuri determină, în aproape toate cazurile, implicații și pentru România. De aceea, obiectivul principal de politică externă al țării noastre în raport cu Republica Moldova este susținerea și asigurarea ireversibilității parcursului european, prin sprijinirea implementării reformelor și a politicilor publice necesare, pe baza Parteneriatului Strategic bilateral, consolidat.
Revalidarea constantă, în mod amplificat în ultimii ani, a poziției României de susținător principal al Republicii Moldova, de furnizor de asistență și soluții concrete (de la gaze la energie electrică, păcură, resurse umane, consultanță) și de principală voce care promovează agenda europeană a Moldovei creează cele mai favorabile premise pentru întărirea Parteneriatului Strategic.
În continuarea ședinței, membrii Consiliului au analizat și aprobat Planul Național de Implementare a Pactului Civil în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC), ca urmare a adoptării unui nou Pact Civil al PSAC de către Uniunea Europeană.
Noul Pact stabilește un nivel de ambiție superior al UE în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună, urmărind să sporească eficacitatea, flexibilitatea și robustețea misiunilor civile prin promovarea unei abordări modulare, pentru a crește eficiența și viteza de răspuns a Uniunii Europene în ceea ce privește gestionarea civilă a crizelor, în condițiile unor resurse limitate.
Documentul va facilita implicarea mai eficientă a României la misiunile civile PSAC și valorificarea experienței dobândite de specialiștii noștri, în contextul în care participarea reprezentanților români la misiuni PSAC face parte din contribuția națională la creșterea rolului UE ca actor global.
Membrii Consiliului au abordat, totodată, și Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034, document de referință pentru planificarea armamentelor, prin care se realizează corelarea dintre nevoile operaționale de tehnică și echipamente militare pentru dotarea structurii de forțe și resursele financiare preconizate a fi alocate pentru înzestrare, urmând ca discuțiile pe acest subiect să fie continuate.
Schimbarea majoră a situației regionale de securitate generate de postura agresivă a Federației Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea și reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea și dezvoltarea capabilităților militare necesare contracarării noilor amenințări, inclusiv prin creșterea, în cadrul acestora, a achiziției cantităților de muniții necesare pentru luptă și pentru constituirea graduală a stocurilor.
Din această perspectivă, pentru protejarea intereselor esențiale de securitate și asigurarea securității aprovizionării, România este direct interesată ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate, cât și fabricarea și dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităților militare în situații de criză sau război.
În acest sens, creșterea alocațiilor bugetare pentru Apărare generează un efect direct și asupra industriei de profil din România, care are oportunitatea de a iniția un proces de transformare, retehnologizare și adaptare prin atragerea de tehnologii noi performante și know-how, prin colaborare cu companii din domeniu, consacrate la nivel internațional, se arată într-un acomunicat al Administrației Prezidențiale.
