Este un nou pas în vederea reglementării pieței criptoactivelor. Potrivit profit.ro, sunt înăsprite măsurile care duc la eliminarea anonimității tranzacțiilor (dacă trec printr-o platformă, plătitorul și beneficiarul trebuie identificați) – autoritățile au acuzat de-a lungul timpului că prin monedele cripto, ca alternativă la tranzacțiile bancare, poate fi ocolită legislația și sunt finanțate activitățile ilegale.
Pe de altă parte, și regulile pentru emiterea unor monede virtuale, cu cerințe de rezerve, capital și transparență a datelor, ar trebui să ducă la o siguranță mai mare pentru investitori.
Măsurile pregătite Executivul pregătește modificarea Legii 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Adevărul ascuns din spatele CRIPTOMONEDELOR. Ce sunt, de fapt, acestea?
Modificările propuse sunt preluate din Regulamentul UE 2023/1113 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de anumite criptoactive. La nivel european a mai fost adoptat și Regulamentul 2023/1114 privind piețele criptoactivelor (on markets in crypto-assets sau MiCA).
Furnizorii de criptoactive sunt considerați instituții financiare, potrivit proiectului de OUG.
În Legea 129/2019 se înlocuiește denumirea de „monedă virtuală” cu cea de „criptoactiv” și „furnizorul de portofel digital” cu „furnizor de servicii de criptoactive”. Definițiile sunt preluate din Regulamentul 1114: ·
„Criptoactiv” înseamnă o reprezentare digitală a unei valori sau a unui drept care poate fi transferată și stocată electronic, utilizând tehnologia registrelor distribuite sau o tehnologie similară;
„Furnizor de servicii de criptoactive” înseamnă o persoană juridică sau o altă întreprindere a cărei ocupație sau activitate este furnizarea cu titlu profesional a unuia sau mai multor servicii de criptoactive către clienți și care este autorizată să furnizeze servicii de criptoactive în conformitate cu articolul 59;
Entitățile raportoare au obligația de a aplica măsurile standard de cunoaștere a clientelei la efectuarea transferurilor ocazionale de fonduri și de criptoactive în valoare de peste 1.000 de euro.
În Regulamentul 1113 se prevede însă că și pentru plățile de sub 1.000 de euro trebuie furnizate date privind numele plătitorului și cel al beneficiarului și numerele de cont ale acestora sau codul unic de identificare a tranzacției.
Dacă există relații transfrontaliere cu furnizori de servicii de criptoactive pentru entități din afara UE, furnizorii din România trebuie să aplice suplimentar măsuri de cunoaștere a clientelei, inclusiv să stabilească dacă entitatea respondentă este autorizată sau înregistrată, trebuie să stabilească ce reputație are aceasta și care este calitatea supravegherii, să facă evaluări privind controalele efectuate de entitatea respondentă în materie de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.
Mai mult, firmele cripto care activează în România, reglementate de legea europeană, trebuie să se asigure că firmele cripto din afara UE au verificat identitatea clienților care au acces direct la conturi și că aplică în permanență măsurile de cunoaștere a clientelei pentru acești clienți.
