”Tragedia de la 2 Mai – lecţii învăţate şi nu ! La un an de zile de la moartea a doi tineri, ucişi de un şofer drogat, şi adăugarea sinonimului tragedie micii localităţi de la malul mării, ne punem în continuare întrebarea dacă accidentul putea fi evitat, dacă autorul va primi pedeapsa cuvenită, dacă societatea a reuşit să iasă din zona fatalităţii în care suntem neputincioşi, furioşi, şi să treacă în zona în care destinul nu este blestem, ci o parte a libertăţii noastre de a influenţa nu doar propriul drum, ci şi mersul societăţii! Aş începe cu ultima întrebare şi aş răspunde categoric: Da, accidentul de la 2 Mai a fost un moment de trezire socială, determinat nu doar de strigătul de durere al părinţilor Robertei şi ai lui Andrei sau al camarazilor lor răniţi, ci şi de conştientizarea riscurilor consumului de droguri în rândul tinerilor. A fost momentul de la care un număr uriaş de români nu doar că au înţeles că mergând liniştiţi pe drumul lor pot fi spulberaţi de şoferi băuţi sau drogaţi, dar au creat şi un vuiet naţional care a determinat instituţiile statului să acţioneze, precum şi mii de oameni simpli, companii mari sau mici, care au promovat Legea Anastasia cu speranţa că pedeapsa cu închisoarea va duce în mod real la salvarea de vieţi”, spune Robert Cazanciuic, într-o postare pe Facebook.
La 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii s-a produs tragedia de la 2 Mai.
”Din păcate, timpul scurt de la intrarea în vigoare nu a putut avea efectul preventiv scontat, dar şoferul vinovat nu va mai putea primi o pedeapsă cu suspendare”, precizează Robert Cazanciuc, care subliniază că scopul legii nu este de a trimite oamenii la închisoare, explicând că fiecare şofer ajuns în spatele gratiilor înseamnă că cel puţin un om şi-a pierdut viaţa.
„Dorinţa mea a fost pur şi simplu să nu ne mai moară semenii în accidente care pot fi evitate”, a arătat acesta.Potrivit senatorului PSD, popularizarea fără precedent a legii a condus la un răspuns social care merită consemnat: a scăzut numărul de infracţiuni de conducere sub influenţa alcoolului, fără accidente rutiere, dar a crescut numărul de contravenţii.
”Aceasta înseamnă că şoferii continuă să se urce la volan băuţi, dar scade cantitatea de alcool consumată şi implicit numărul de accidente grave cauzate de diminuarea capacităţii de conducere. Tot acest efort uriaş de promovare a efectelor legii din partea autorităţilor, a unui număr impresionant de companii private, precum şi a presei, a făcut ca la un an de zile de la intrarea în vigoare a Legii Anastasia, petrecută cu doar 30 de zile înaintea tragediei de la 2 Mai, să avem o scădere cu 20 % a deceselor produse în accidente rutiere comise de şoferi aflaţi sub influenţa alcoolului sau a drogurilor”, susţine el.
Robert Cazanciuc se referă la cei care conduc fără a avea permis şi aminteşte de accidentul de lângă Parcul Pantelimon, provocat de un şofer minor şi fără permis de conducere şi soldat cu moartea unui copil de 9 ani şi cu rănirea gravă a surorii sale, de 7 ani.
”La data de 12 iulie anul acesta anunţam public că la această categorie avem doar o stagnare a numărului de decese, comparativ cu anul trecut, cauzate de persoane care au condus autovehicule fără a avea acest drept, şi că va trebui, aşadar, ca în perioada următoare să concentrăm efortul preventiv spre cei predispuşi la asemenea infracţiune. Din păcate, la 28 iulie 2024, un şofer fără permis în vârstă de 17 ani a produs un accident rutier, în cartierul Pantelimon din Bucureşti, în care a murit un copil de 9 ani, iar sora sa, de 7 ani, a fost grav rănită. Nu aş fi vrut să ajungem aici, dar în septembrie vom dezbate în Senat, în procedură de urgenţă, o iniţiativă legislativă prin care se vor majora pedepsele pentru cei care conduc un autovehicul fără permis, iar pedepsele nu vor mai putea fi suspendate, indiferent dacă s-au produs sau nu accidente cu răniri sau decese”, anunţă senatorul PSD.
De asemenea, el îşi doreşte ca o altă lege pe care a iniţiat-o – Legea 172/31 mai 2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri şi alte substanţe susceptibile de avea efecte psihoactive – să pună serios pe gânduri pe cei care ar intenţiona să se urce la volan sub influenţa alcoolului sau a drogurilor, ştiind că pot rămâne fără permis până la 10 ani, indiferent dacă au comis un accident sau nu.
”Oricât de mult se implică presa sau mediul privat în promovarea efectelor acestor legi, rămâne în sarcina autorităţii judecătoreşti să aplice legea în litera şi spiritul ei, astfel încât condamnările la pedeapsa cu închisoarea sau interzicerea dreptului de a mai conduce autovehicule pentru un număr mare de ani să-i facă să înţeleagă pe cei care mai cred că pot fi deasupra legii că nu mai există alt drum decât către închisoare pentru cei care se urcă la volan băuţi, drogaţi sau fără permis. Aşteptările pentru a se face dreptatea pe care o permite legea sunt mari din partea familiilor celor dispăruţi sau răniţi, dar şi a unei întregi societăţi care aşteaptă ca statul de drept să nu rămână doar o valoare constituţională invocată din când în când în relaţia cu străinătatea, ci o realitate care să-i determine pe români să se simtă protejaţi în ţara lor, indiferent cum îl cheamă sau câte resurse ar avea autorul unei infracţiuni”, consideră Cazanciuc, fost ministru al Justiţiei. El argumentează că accidentul de la 2 Mai a adus în spaţiul public de o manieră foarte violentă problema consumului de droguri în rândul tinerilor, dar la fel de şocant şi problema adecvării resursei umane din justiţie, atunci când judecătorul învestit cu soluţionarea cazului Pascu s-a comportat ca şi când nu citise deloc dosarul pe care îl avea de soluţionat. Ceea ce a părea să fie o greşeală sancţionabilă a fost completat de imaginea aceluiaşi magistrat în faţa camerelor de luat vederi, unde, deşi nu era obligat de nimeni să dea piept cu jurnaliştii, a preferat să rămână minute în şir fără să spună nimic, spre stupefacţia întregii ţări, comentează el ”Cred că sistemul judiciar are datoria legală şi morală faţă de o societate care îi respectă independenţa şi îi recunoaşte nevoia unui statut privilegiat, de a nu face sub nicio formă o selecţie cantitativă a viitorilor magistraţi, indiferent cât de perpetuă pare să fie criza de personal. Românii merită să aibă parte de magistraţi ştiutori de carte şi cu suficientă experienţă de viaţă ca să poată înţelege complexitatea unor relaţii sociale, care să le permită să fie empatici, să nu uite nici un moment că în faţa lor se află oameni, şi nu doar părţi în dosare”, a conchis Robert Cazanciiuc.
