Deși importurile au scăzut, gazele rusești păstrează o cotă de piață importantă.
Țările din blocul comunitar au consumat 111 miliarde de metri cubi în primul trimestru al acestui an, cu 2% mai puțin față de aceeași perioadă din 2023, dar cu 16% față de ultimul trimestru al anului trecut. Acest lucru se datorează consumului specific din sezonul rece.
Producția la nivelul Uniunii a fost stabilă, însumând la 8,3 miliarde de metri cubi. O treime din producție, adică 2,7 miliarde de metri cubi, a fost asigurată de Olanda, după care de România, cu 2,4 miliarde de metri cubi, reprezentând 29% din producție.
Nivelul de umplere a depozitelor a ajuns la 68% ca medie trimestrială, corespunzător consumului din timpul iernii. Totuși, rata de umplere a fost cu 1% mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2023, scrie sursa citată.
Țările Uniunii Europene au importat 70 de miliarde de metri cubi, cu 1% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 5% mai puțin față de ultimul trimestru din 2023. Norvegia este principalul exportator prin conducte care vinde Uniunii, având o cotă de 54%, în timp ce Rusia se situează pe locul al treilea, cu 17%. Per total, gazul rusesc a reprezentat 19% din importurile totale ale țărilor din blocul comunitar, în ușoară creștere față de trimestrul anterior și față de primele trei luni ale anului trecut. Pentru comparație, înainte de declanșarea războiului din Ucraina, cota de piață din anul 2021 a gazului rusesc era 49%.
În timp ce Olanda va închide definitiv câmpul de la Groningen, România ar urma să înregistreze o producție mai mare, odată cu începerea producției în 2027 a proiectului Neptun Deep al OMV Petrom SA și Romgaz SA. Activiștii de mediu atrag atenția că acest proiect prezintă riscuri semnificative de poluare.
