Ce a declarat Rory Golden
Golden a descris cum a trăit acea perioadă plină de temeri și incertitudine. „Aveam imaginea lor în minte, adânciți în apă, rămânând fără oxigen, înghețați și speriați”, a spus el, conform BBC. În ciuda temerilor, când s-a aflat că submersibilul a suferit o implozie aproape imediat după scufundare, Golden a găsit oarecare consolare în faptul că pasagerii nu au avut timp să sufere.
Pe durata operațiunii de căutare și salvare, care a fost coordonată de Paza de Coastă a SUA, s-au detectat sunete subacvatice care au generat speranța că echipajul ar putea fi în viață. Din păcate, aceste speranțe s-au dovedit a fi false, iar investigațiile au confirmat că decesul a fost aproape instantaneu din cauza unei defecțiuni catastrofale a submersibilului.
Rory Golden a subliniat că a fost o experiență emoțională intensă pentru echipajul de pe Polar Prince. „Am plâns cu toții când au fost găsite resturile submarinului. A fost o legătură specială între noi toți cei care am fost acolo”, a explicat el.
Mărturisiri cutremurătoare
Golden, care era prieten apropiat cu Paul-Henri Nargeolet, unul dintre cei decedați în tragedie, a adăugat: „Paul Henri a părăsit nava într-o stare excelentă și fericit. Mergea undeva unde voia să fie”. El a menționat că a fost printre ultimii care l-au văzut pe Nargeolet în viață.
În ceea ce privește experiența personală, Golden a declarat că nu regretă niciodată scufundările făcute la Titanic, subliniind că „nu era timpul meu”. Cu toate acestea, tragedia submersibilului Titan a ridicat numeroase întrebări despre siguranța acestei forme de explorare.
Investigațiile privind cauzele exacte ale tragediei sunt încă în curs de desfășurare, fiind coordonate de Gărzile de Coastă din SUA și Canada. Între timp, întrebările legate de siguranța submersibilului Titan și de procedurile de explorare a epavei Titanicului rămân fără răspuns.
