„Domnul avocat (Winzer Cristian – n.r.), pentru inculpatul (Buzatu Dumitru – n.r.), având cuvântul în contestația parchetului și în susținerea contestației inculpatului, solicită admiterea contestației (…) și să se constate greșită respingere de către judecătorul de camera preliminară de la Tribunalul Vaslui a excepției de nelegalitate cu privire la luarea unei declarațîi domnului (Buzatu Dumitru – n.r.) în ziua de 22.09.2023 cu ocazia flagrantului, cu privire la situația de fapt.
În esență, a arătat că e o chestie necontestată faptul că, cu ocazia flagrantului, în procesul-verbal s-au consemnat răspunsurile date de domnul (Buzatu – n.r.) la întrebările adresate de organul de poliție judiciară al DNA.
De asemenea, are și înregistrarea video a acestei convorbiri, iar contextul în care are loc această discuție este important prin prisma a ceea ce a invocat că fiind jurisprudența CEDO relevanță.
Arată că domnului (Buzatu – n.r.) i-au fost adresate întrebări care vizau ce este în geantă respectivă, pe care o avea în portbagaj, și care este sursă acestor fonduri. La acel moment, organele de poliție judiciară devoalasera flagrantul, erau cel puțîn 10 polițiști cu cagule, cu veste antiglonț, cu mașînă blocată a inculpatului, inculpatul scos din mașînă, aflat în custodia organelor de poliție, nefiind o persoană liberă.
Mai arată că la acel moment, fără să i se aducă la cunoștință că există un dosar penal împotriva să cu privire la infracțiunea de luare de mită și că este acuzat, s-a pornit un șir de întrebări suficiente încât să provoace un răspuns, în aceste condițîi în care inculpatul era în custodia organelor de poliție, și atât de importante încât procurorul a considerat necesar includerea în rechizitoriu că fiind dovezi în susținerea acuzației.
Ceea ce a susținut a fost faptul că această modalitate de a acționa nu este un element reglementat în procedura flagrantului, legea prevede că se întocmește un proces-verbal cu ocazia flagrantului. Un proces-verbal înseamnă să se constate ceva, să se redea ceva perceput prin propriile simțuri, fiind o activitate relativ pasivă, însă activitatea organelor de cercetare a fost una activă, au procedat la un interogatoriu, iar declarația unei persoane nu este echivalentă cu hârtia scrisă care se cheamă declarație, declarația, că mijloc de proba, este relatarea verbală făcută de o persoană la cererea unui organ judiciar. Or, în acest caz, i s-a solicitat în mod expres domnului (Buzatu – n.r.) să răspundă la niște întrebări, iar acesta a răspuns.
Consideră că această conduită nu poate fi calificată altfel decât o declarație care a fost luată în contextul în care era un flagrant, un dosar de urmărire penală care era declanșat din luna februarie, inculpatul fiind supus unor măsuri de supraveghere tehnică. (…)
Întrebarea este dacă la acel moment, domnul (Buzatu – n.r.) avea calitatea de acuzat în sensul jurisprudenței CEDO și a făcut referire la o cauza împotriva Franței prin care Curtea a menționat în mod expres că în raport de calitatea de acuzat se recunoaște dreptul la tăcere, nu de suspect sau învinuit. Raportat la aceste noțiuni de audiere și acuzat, adresarea de întrebări la momentul respectiv a fost realizată cu înfrângerea acestui drept la tăcere reglementat indirect de art. 6 paragraful 3 din Convenția Europeană”, se arată într-un document la tribunalului.
Tribunalul Vaslui a decis, pe 29 aprilie, că mai multe înregistrări cu discuțiile dintre baronul PSD Dumitru Buzatu și doi martori, în dosarul de luate de mită, să fie anulate. Procurorilor DNA li s-a cerut să transmită dacă își mențîn decizia de a-l trimite în judecată pe Buzatu.
Este vorba despre înregistrări ale DNA cu discuțiile dintre Buzatu și Iulian Birzu și Emil Savin, zis Farmazon, cel care l-a denunțat pe Buzatu.
„Soluția pe scurt: I.În temeiul art 345 alin 1 Cod procedura penală, admite în parte cererile și excepțiile formulate de inculpatul Buzatu Dumitru, formulate prin avocați Winzer Cristian și Atasiei Daniel. În temeiul art 102 alin 2,3 Cod procedura penală raportat la art 148 alin 3,10 Cod procedura penală, admite excepția nulitățîi mijloacelor de proba constând în înregistrările efectuate prin folosirea de dispozitive tehnice de către colaboratorul cu identitate reală Birzu Iulian și de către colaboratorul cu identitate reală Savin Emil, și pe cale de consecință dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a mijloacelor de proba excluse, respectiv:
-proces verbal de redare în formă scrisă din dată de 16.02.2023 a înregistrărilor efectuate de colaboratorul Birzu Iulian la dată de 15.02.2023, înscrisuri aflate la filele 166-192 volum 5 dosar de urmărire penală precum și a suportului optic în baza căruia s-a realizat înregistrarea;
-proces verbal de redare în formă scrisă din dată de 01.03.2023 a înregistrărilor efectuate în mediu ambiental la dată de 24.02.2023, înscrisuri aflate la filele 139-157 volum 5 dosar de urmărire penală precum și a suportului optic în baza căruia s-a realizat înregistrarea;
-proces verbal de redare în formă scrisă din dată de 10.03.2023 a înregistrărilor efectuate în mediu ambiental la dată de 24.02.2023, înscrisuri aflate la filele 135-138 volum 5 dosar de urmărire penală precum și a suportului optic în baza căruia s-a realizat înregistrarea;
-proces verbal de redare în formă scrisă din dată de 16.02.2023 a înregistrărilor efectuate de colaboratorul Birzu Iulian la dată de 15.02.2023, înscrisuri aflate la filele 158-164 volum 5 dosar de urmărire penală precum și a suportului optic în baza căruia s-a realizat înregistrarea;
-proces verbal de redare în formă scrisă din dată de 08.09.2023 a înregistrărilor efectuate de colaboratorul Savin Emil la dată de 07.09.2023, înscrisuri aflate la filele 202-205 volum 13 dosar de urmărire penală precum și a suportului optic în baza căruia s-a realizat înregistrarea; -proces verbal de redare în formă scrisă din dată de 29.08.2023 a înregistrărilor efectuate de colaboratorul Savin Emil la dată de 18.08.2023, înscrisuri aflate la filele 206-215 volum 13 dosar de urmărire penală precum și a suportului optic în baza căruia s-a realizat înregistrarea;
Respinge că nefondate, celelalte cereri și excepțîi ridicate de inculpatul Buzatu Dumitru prin avocați Winzer Cristian și Atasiei Daniel, cu privire la legalitatea efectuării actelor de urmărire penală și administrarea probelor în dosarul nr. 19/P/2023 al Parchetului de pe lângă ICCJ, Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Iași precum și cu privire la regularitatea actului de sesizare”, este decizia tribunalului.
„Se înaintează de îndată, prezența încheiere către P.I.C.C.J.-Serviciul Teritorial Iași, cu solicitarea de a preciza în termen de 5 zile de la comunicare, dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei”, se mai arată în decizia trebunalului.
„Este un început bun. Găsesc soluția primei instanțe absolut firească. Avocațîi noștri au expus și probat în față judecătorului de camera preliminară grave și nepermise probleme de legalitate a administrării probelor în faza de urmărire penală. Toate mijloacele de proba reprezentate de înregistrări efectuate prin folosirea de dispozitive tehnice de către colaboratorii cu identitate reală trebuiau a fi excluse din ansamblul material probator. Această deoarece fuseseră obținute în mod nelegal, cu eludarea nepermisă a normelor incidente în materie, fără sesizarea prealabilă a judecătorului de drepturi și libertăți, în vederea autorizării tehnice și fără obținerea mandatelor de supraveghere tehnică de la instanța competență.
Există însă și alte grave probleme cu privire la legalitatea efectuării actelor de urmărire penală și a administrării probelor, pe care le vom supune cu certitudine analizei instanței de control judiciar, atunci când va fi cazul. Rezultatul procedurii în camera preliminară are o influență directă determinantă asupra desfășurării judecățîi în fond, putând fi decisiv pentru stabilirea nevinovăției sau a vinovăției persoanei acuzate. Cu certitudine că mai este mult până la restabilirea realității judiciare în acest dosar, dar există premise încurajatoare pentru aflarea adevărului și pentru înfăptuirea Justiției”, a declarat avocatul lui Buzatu, Cristian Winzer.
Fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, a părăsit, pe 17 aprilie, Penitenciarul Vaslui, după ce a fost plasat în arest la domiciliu în urmă unei sentințe a Tribunalului Vaslui, menținută de Curtea de Apel Iași.
Fostul lider al PSD Vaslui a fost așteptat de fiul sau, Tudor Buzatu și de doi dintre foștii săi consilieri și a fost transportat cu mașînă la locuința din comună Zapodeni.
„Îmi pare foarte rău, dar n-am nimic nou să va spun. (…) N-am niciun mesaj deocamdată, dar poate mai târziu”, a spus jurnaliștilor Dumitru Buzatu, la ieșirea din Penitenciarul Vaslui.
Întrebat de ziariști cum se simte, acesta a raspunss că este „relativ bine”.
Tribunalul Vaslui a dispus o serie de interdicțîi pentru Dumitru Buzatu, odată cu decizia plasării acestuia în arest la domiciliu.
Astfel, potrivit soluției date la Tribunalul Vaslui, fostul lider al PSD Vaslui nu va avea voie să ia legătură cu mai mulți martori din dosar, printre care se află și denunțătorul sau, omul de afaceri Emil Savin. Totodată, în cazul în care măsură dispusă luni va rămâne definitivă, Dumitru Buzatu nu are voie să exercite profesia sau activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta, trebuie să comunice periodic informațîi relevante despre mijloacele sale de existența și are interdicția de a participa la manifestări culturale sau la adunări publice în scop politic, direct sau indirect.
„Pe durata măsurii, inculpatul poate părăși locuința pentru prezentarea în față organelor judiciare la chemarea acestora. În cazuri urgențe, pentru motive întemeiate, inculpatul poate părăsi imobilul, fără permisiunea judecătorului de camera preliminară sau a instanței de judecată, pe durata de timp strict necesară, informând imediat despre această instituția, organul sau autoritatea desemnată cu supravegherea să și organul judiciar care a luat măsură arestului la domiciliu ori în față căruia se află cauza. În baza art. 221 alin. (4) Cod procedura penală, atrage atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care îi revin, măsură arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsură arestării preventive”, se mai menționează în decizia instanței.
Tribunalul Vaslui a emis, pe 23 septembrie, un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele lui Buzatu pentru luare de mită, însă acesta a contestat soluția. Ulterior, magistrații Curții de Apel Iași au respins contestația depusă de avocatul lui Dumitru Buzatu.
Buzatu a fost prins în flagrant de procurorii anticorupție când primea 1,25 milioane de lei drept mită pentru a favoriza o firma să obțînă un contract. Banii au fost găsiți de anchetatori în portbagajul mașinii acestuia, după ce fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui i-ar fi primit într-un restaurant.
