Cerem demiterea de urgență a lui Sorin Mititelu și preluarea Sectorului Asigurări din ASF de către Ministerul Finanțelor
Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.) cere demiterea de urgență a actualului vicepreședinte al ASF, Sorin Mititelu, de la conducerea Sectorului Asigurări, după ce a demonstrat că nu înțelege absolut nimic din domeniul pe care ar trebui să-l gestioneze, dar reușește să ia doar decizii în favoarea asigurătorilor.
Cele mai recente afirmații ale lui Sorin Mititelu îl descalifică pe acesta, arătând că nu înțelege nici măcar principiile discriminării – pretinzând că bucureștenii ar trebui să plătească asigurări mai scumpe, deși Capitala este tranzitată zilnic de mii de mașini înmatriculate în alte zone ale țării, iar valoarea daunei nu costă mai mult sau mai putin în funcție de localitatea din care provine mașina.
COTAR a avertizat, încă de la început, că plafonarea tarifelor RCA e o măsură greșită care nu va da rezultatele anunțate de ASF și de Guvernul României. Ca de fiecare dată, COTAR a avut dreptate, iar ultimul Raport ASF arată că prețurile polițelor RCA au crescut, deși erau plafonate prin Hotărâre de Guvern. Sorin Mititelu, vicepreședintele ASF responsabil cu Sectorul Asigurări, a demonstrat cât de mult înțelege din manevrele de pe piața asigurărilor, dând câteva declarații halucinante.
În timp ce ASF se miră din nou că au crescut iar tarifele RCA, asigurătorii fac profit din RCA, cu ajutorul ASF și al Guvernului, prin inginerii financiare care puteau fi anticipate de orice expert în finanțe. Plafonarea tarifelor RCA s-a decis de către ASF și Guvernul României, din aprilie 2023, fiind prelungită de mai multe ori. ASF a constatat de fiecare data, la fiecare preungire prin HG, că prețurile RCA au crescut, în perioadele de plafonare. Sorin Mititelu, reprezentantul ASF responsabil cu Sectorul Asigurări, a explicat că au crescut tarifele RCA pentru că nu s-a respectat Hotărârea de Guvern. De fapt, textul HG a fost scris în așa fel încât asigurătorii să poată lua în calcul ce tarif doresc.
Singura plafonare reală e la comisionul brokerilor, dar diferența de sumă intră direct în buzunarele firmelor de asigurări, valoarea nefiind scăzută pentru asigurat. Toate datele arată că firmele de asigurări au făcut profit în perioada plafonării mai mult fictive a tarifelor RCA, chiar cu ajutorul ASF și al Guvernului României.
Prima plafonare a tarifelor RCA s-a făcut în aprilie 2023, prin Hotărârile Guvernului nr. 298/2023, pentru 6 luni. S-a prelungit prin HG nr. 923/2023, până la 31 decembrie 2023, apoi a mai existat o prelungire, prin HG nr. 1326/2023, până la 28 februarie 2024, cu amendamentul că „nivelul propriilor tarife de primă care au fost practicate de către fiecare asigurător RCA la data de 28 februarie 2023, care pot fi ajustate cu un procent de maximum 6,8%” pentru compensarea inflației. Au urmat alte două prelungiri, ultima fiind HG nr. 709/28.06.2024, până pe data de 30 septembrie 2024.
Datele analizate de ASF pe 23 iulie arată că după un an de la decizia plafonării, prima medie RCA a crescut cu 11% pentru persoanele juridice, ajungând la 2.158 de lei, respectiv cu 17% pentru persoanele fizice, ajungând la 1.079 de lei. ASF susține că Hotărârile Guvernului nu au fost respectate, însă eroarea aparține Guvernului și ASF, lucru care e foarte ușor de demonstrat: „În textul HG se specifică faptul că se plafonează la valoarea tarifelor de primă practicate la 28 februarie 2023, iar astfel, fiecare societate de asigurări poate interpreta cum vrea plafonarea, luând ca referință tarifele pe care le pot declara ca valabile la data de 28 februarie 2023, deși nimeni nu le-a raportat la ASF și nici ASF nu le-a cerut”, explică Vasile Ștefănescu, președinte COTAR.
Vicepreședintele ASF, Sorin Mititelu, arată cât de mult înțelege din Sectorul Asigurărilor, pe care îl conduce: „În privința factorilor care au determinat creșterea
acestor tarife ar trebui avut în vedere în primul rând că înainte de plafonare rata combinată era subunitară, deci asigurătorii erau pe pierdere din RCA”.
„Dacă rata combinată a daunei este subunitară – adică sub 100% -, înseamnă că asigurătorii au profit din activitatea RCA, nu că erau pe pierdere. Rata daunei subunitară (raportul dintre daunele plătite plus cheltuieli/ prime de asigurare) arată că asigurătorii fac profit! Rata combinată se calculează ca raport între daune plătite, plus cheltuielile pe care le-a avut societatea, pe primele aferente – adică dacă eu am daune mai puține decât primele aferente, cu raport subunitar, înseamnă că am făcut profit. Doar la rată combinată peste 100% e pierdere. Atunci când rata combinată a daunei este sub 100%, firma e pe plus, dar el spune pe dos, pentru că nici măcar nu înțelege sectorul pe care îl conduce”, a mai explicat Vasile Ștefănescu.
Vicepreședintele ASF a mai spus că al doilea factor care a influențat creșterile tarifelor RCA în ultimele luni a fost obiectiv, determinat de inflația daunelor care a ajuns la 20,5% – cu alte cuvinte costurile cu despagubirile pentru vatamari corporale și plata reparațiilor: „Întâi a fost ajustarea de 6,8%, deocamdată asta este concluzia până la finalizarea unor verificări și faptul că toți asigurătorii și-au setat și o marjă de negociere, discount, care a fost destul de generoasă care a permis să ofere noi prețuri la reînnoire. Aveau discounturi 20-40% pe diverse segmente de clienți care au fost la 10 sau 20% și astfel a crescut prețul”, a explicat Mititelu.
Cu alte cuvinte, vicepreședintele ASF afirmă că inflația în domeniul reparației daunelor auto a fost de 20,5%, față de inflația generală, de 6,8%. Diferența atât de mare se poate explica fie prin lipsa totală a controlului prețurilor practicate la despăgubiri, fie prin aceea că cifra avansată este eronată, unflată ca să dea bine la public. Ar însemna ca asiguratorii să intre pe pierdere, din moment ce au majorat tarifele cu numai 11, respectiv 17%. Prețurile RCA crescuseră deja, în medie, cu 7%, în 2023, față de 2022, iar despăgubirile și numărul dosarelor de daună au scăzut, asigurătorii fiind pe profit.
Prețurile RCA au crescut anul trecut atât pentru persoane fizice, cât și pentru firme, prima medie anualizată fiind de 1.219 lei, în creștere cu 7% comparativ cu anul 2022, respectiv cu 54% față de 2021. În aceeași perioadă, dauna medie a crescut cu 8% până la 10.750 de lei. În medie, persoanele fizice au plătit în 2023, 977 de lei pentru o poliță RCA, în creșetere față de 920 lei în anul 2022, iar persoanele juridice au plătit în medie 1.906 lei, în creștere față de 1.853 de lei în anul 2022. Veniturile asigurătorilor RCA au crescut la 9,3 miliarde lei, în 2023.
Dauna medie reprezintă raportul dintre despăgubirile brute plătite și numărul de dosare de daună plătite. În anul 2022, asigurătorii au plătit despăgubiri de 3,38 miliarde de lei pentru un număr de circa 340.000 de dosare de daună, astfel că dauna medie RCA a fost de 9.963 de lei. Dauna medie RCA plătită pentru vătămări corporale în anul 2023 s-a situat la aproximativ 76.741 de lei – în scădere cu peste 11% față de 2022 -, iar cea plătită pentru daune materiale, la 8.867 de lei – în creștere cu peste 8% comparativ cu 2022. Cei mai mulți asigurătorii au făcut profit din RCA, în 2023, pentru că rata combinată a daunei a fost de 97,25%, conform raportului ASF din care nu reiese ce asigurători au fost pe pierdere.
Singura plafonare reală pe care au făcut-o Guvernul și ASF a fost cea a comisioanelor încasate de brokerii de asigurări care vând polițe RCA, dar asta nu i-a ajutat cu nimic pe șoferii care plătesc polițele, pentru că diferența rezultată din plafonarea comisionului a mers doar în buzunarul companiilor de asigurări, în timp ce mulți brokeri sunt acum în pragul falimentului.
Sectorul de asigurări din cadrul ASF nu este la prima abatere, în privința explicațiilor hilare pe care conducerea le oferă, fără nicio jenă, ca scuză pentru impotența propriilor măsuri. Anul trecut, la jumătatea lunii mai, conducerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a transmis către Parlamentul României o listă de explicații aberante, cu privire la cauzele majorării tarifelor RCA, în prima fază a așa-zisei plafonări decise de Guvern. COTAR semnala, atunci, că membrii Parlamentului sunt induși în eroare în mod repetat de către această autoritate
ASF declara atunci că a reușit să identifice ,,adevărații vinovați” pentru creșterea prețului RCA, printre aceștia remarcându-se următorii:
Consumatorii de produse de asigurări
„comportamentul consumatorului din România care manifestă un interes scăzut pentru alte tipuri de produse de asigurare, decât cele din categoria asigurărilor auto, în special RCA.“
Primul vinovat era consumatorul, în accepțiunea ASF, fiind vinovat că nu are încredere în sistemul de asigurări românesc, supravegheat îndeaproape de către această autoritate care, urmare a miilor de petiții primite de la acești consumatori, îi ,,călăuzește” către instanțele de judecată unde aceștia sunt repuși în situația anterioară
,,în cel mai scurt timp”, prin recuperarea despăgubirilor cuvenite după 2-3 ani din momentul în care au suferit un prejudiciu.
În toată această perioadă, consumatorii sunt puși pe drumuri ca urmare a abuzurilor companiilor de asigurări și recuperarea despăgubirilor are loc numai în condițiile în care respectivii consumatori sunt norocoși pentru că, între timp, firma de asigurări nu a intrat in faliment precum predecesorii săi și a fost posibilă executarea hotărârilor judecătorești prin care aproape în mod sistematic se recunoaște culpa asigurătorilor care sunt obligați la plata integrală a despăgubirilor datorate.
Până în prezent, 13 societăți de asigurare, ADAS (2003), Grup As (2003), Metropol (2005), Croma (2005), Delta Addendum (2011), Euroasig (2013), Astra (2015), Carpatica (2016), Forte (2017), Certasig (2021), City Insurance (2021), Assista Asimed (2022), Euroins (2023) au ajuns în procedura de deschidere a falimentului sub supravegherea ASF, ai cărei reprezentanți consideră Autoritatea total nevinovată de dezastrul din piața de asigurări, așa cum reiese din scrisoarea transmisă de ASF Parlamentului României, în luna mai 2023. În aceste condiții, Autoritatea se întreba, în cel mai ipocrit mod, de ce consumatorul român nu are deloc încredere în sistemul privat de asigurări din România.
Al doilea „vinovat”: Sistemul de justiție românesc
„existența despăgubirilor acordate de către instanțele de judecată pentru daune morale“
Al doilea vinovat ar fi judecătorul, pentru că acordă despăgubiri mari pentru victimele accidentelor de circulație, ASF sugerând în mod nefondat că magistrații ar contribui prin hotărârile pronunțate pentru sancționarea abuzurilor și nelegalităților asigurătorilor de rea-credință la situația precară a sistemului de asigurare românesc.
Conform Raportului ASF privind Evoluția pieței de asigurări în 2022, cu privire la valoarea primelor brute subscrise și valoarea despăgubirilor RCA (clasa A10) plătite de către societățile de asigurare “companiile de asigurări au încasat din RCA 7,59 miliarde lei și au achitat despăgubiri pentru vătămări corporale în cuantum de 0,665 miliarde lei, în scădere cu 0,073 miliarde de lei față de anul 2021. Astfel, ponderea despăgubirilor pentru vătămări corporale achitate de către companiile de asigurări în anul 2022 reprezintă 8,76% din volumul primelor RCA subscrise pe anul 2022. Așa este, onorat Consiliu al ASF? Asiguratorii au fost obligați să-și ,,rupă de la gura” un procent de 8,76% din sumele încasate din RCA pentru niște victime nevinovate ale accidentelor de circulație. Ne întrebăm retoric – oare ar fi fost prudent și normal ca victimele să tacă și să îndure, în niciun caz să declanșeze acțiuni în instanță, iar judecătorii să le acorde doar un procent de 8,76% din despăgubirile cuvenite pentru suferința lor!“- a precizat Vasile Ștefănescu, Președinte COTAR.
Al treilea vinovat: Service-urile auto din România
„creșterea severității daunelor prin creșterea costurilor de reparație a vehiculelor, costuri ce sunt comparabile cu costurile necesare reparării acestora în statele Europei occidentale, deși primele de asigurare RCA nu se situează la același nivel cu cele din aceste state“
Service-urile auto erau, așadar, identificate printre principalii vinovați pentru creșterea tarifelor RCA, atât de către ,,preacinstitele” firme de asigurări din Romania, cât și de către „preacuratul“ Sector de Asigurări din cadrul ASF , care, din pură întâmplare, a ajuns la aceeași concluzie.
„În anul 2022, companiile de asigurări au subscris prime brute RCA în cuantum de 7,59 miliarde lei și au achitat despăgubiri materiale în cuantum de 2,71 miliarde lei. Ponderea despăgubirilor pentru daunele materiale achitate în anul 2022 de către companiile de asigurări reprezintă aproximativ 35,8 % din volumul primelor subscrise RCA în anul 2022.
Despăgubirile pentru daunele materiale includ: despăgubiri pentru daune totale, despăgubiri în regie proprie – fără documente fiscale, reparații în unități reparatoare, închiriere auto, precum și alte bunuri avariate (Ex: parapete, stâlp, gard, etc). Toate aceste despăgubiri pentru daune materiale reprezintă 35,8 % din volumul primelor brute subscrise RCA în anul 2022 de către companiile de asigurări.
Conform Raportului ASF intitulat “Analiza raportărilor dosarelor de daună avizate la societățile de asigurare-reasigurare în baza contractelor de asigurare obligatorie RCA în trimestrul IV al anului 2020“ ponderea numărului dosarelor de daună RCA în care s-a identificat acceptarea ofertei de despăgubire este de 56,37% – plăți anticipate (regii proprii, daune totale). Aceste despăgubiri NU sunt plătite către unitățile reparatoare.
În accepțiunea ASF, atunci când cheltuielile asigurătorului RCA cu despăgubirile către unitățile reparatoare reprezintă 15,60% din primele brute subscrise RCA, când dauna medie a crescut în ultimul an cu 8,36%, în condițiile în care inflația a atins pragul de 13,8% în anul 2022 și prima medie RCA a crescut cu 44% raportat la anul anterior, respectiv cu 82% față de anul 2020, suntem amenințați cu o nouă majorare a primei RCA și cu modificarea Legii RCA!
Amintim că orice creștere a daunei medii cu un nivel sub cel al inflației nu poate fi folosită ca un pretext pentru scumpirea asigurării RCA, respectiv pentru modificarea Legii RCA!
Cea mai halucinantă afirmație făcută de Sorin Mititelu este, însă, cea referitoare la nevoia de a plati polite de asigurare mai scumpe șoferii din București și din Ilfov.
„Vom cere demiterea lui Sorin Mititelu, de urgență. Este inadmisibil! Prin București și prin Ilfov trec, zilnic, mii de mașini înmatriculate în alte localități care pot provoca accidente. Nu înțelegem cum a tras concluzia că bucureștenii fac mai multe accidente și trebuie să plătească mai mult. La service, farul meu costă la fel ca farul unuia care are mașina înmatriculată în Maramureș. De ce ar trebui să plătesc eu mai mult la asigurare, doar pentru că înmatriculez mașina în Capitală? Este ilogic și e inadmisibil ca dl Mititelu Sorin să mai conducă sectorul asigurărilor din ASF!”, a declarant Vasile Ștefănescu, președinte COTAR.
Tot conform acestui raport, ponderea numărului dosarelor de daună RCA în care NU s-a identificat acceptarea ofertei de despăgubire este de 43,63% (plăți despăgubiri în baza documentelor justificative emise de unitățile reparatoare).
Astfel, doar 15,60% din primele brute subscrise RCA în 2022 de către societățile de asigurări reprezintă plăți către unitățile reparatoare.
