De când valul de caniculă fără precedent ca durată a lovit România, pe rețelele de socializare s-a viralizat un articol din presa națională de acum aproape 100 de ani, care titra că pe 16 iulie 1931 au fost 60 de grade la București.Ancuța Manea, cercetător științific la ANM, a declarat pentru AFP că în tabelele din Arhiva Climatologică nu există informații disponibile pentru temperatura maximă la sol pentru acea dată. Potrivit datelor oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), temperatura maximă a aerului înregistrată în București pe 16 iulie 1931 a fost de aproximativ 38,6 grade Celsius la stația meteo București-Filaret.În acest context, nu este exclus ca temperatura la sol, într-un punct anume, să fi fost cu 20 de grade Celsius mai mare.Modul în care este folosită în prezent informația este înșelător, spune analiza AFP Verificat. Este posibil ca temperatura la sol să fi fost într-adevăr mai ridicată, dar această variație poate fi atribuită expunerii directe a solului la lumina soarelui, ceea ce îl face să devină semnificativ mai cald decât aerul din jur.Manipularea informației stă în faptul că se echivalează o zi cu o temperatură deosebit de ridicată cu o perioadă îndelungată de timp, de peste o săptămână, în care temperaturile au înregistrat valori record. Există un consens științific potrivit căruia planeta se încălzește din cauza activității umane.
ANM demontează postarea virală cu temperatura de 60 de grade în București, în 1931. Informația este înșelătoare
