Toată lumea folosește sarea pentru a condimenta mâncarea, însă e recomandat să fim atente la cantitatea pe care o consumăm zilnic, pentru că efectele sale nu sunt doar la nivelul sănătății, ci s-ar putea să ne afecteze și starea de spirit.
Este deja cunoscut faptul că sarea ne crește tensiunea arterială, ceea ce poate crește riscul unui atac de cord sau al unui accident vascular cerebral. Dar oamenii de știință cred că sarea ar putea avea și o altă influență: asupra comportamentului. În special, ei încep să descifreze modul în afectează nivelul de stres.
Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh au efectuat experimente pe șoareci. Aceștia sunt foarte asemănători oamenilor în ceea ce privește anatomia, fiziologia și genetică – iar modul în care ambele specii răspund la stres este guvernat de factori care pot include dietă, explică Matthew Bailey, profesor de fiziologie renală la universitate. De asemenea, șoarecii nu consumă de obicei multă sare, ceea ce facilitează testarea impactului acesteia asupra lor.
Legătură dintre consumul de sare și nivelul de stres
Pentru a investiga legătură dintre consumul de sare și stres, Bailey și colegii săi au hrănit șoareci masculi – unii timp de două săptămâni, alții timp de până la opt săptămâni – cu o dietă bogată în sare, conțînând o proporție de sare similară consumului tipic al oamenilor. Atunci când cercetătorii au analizat apoi probe de sânge de la șoareci, au constatat că nivelurile cortizolului, hormonul stresului, erau întotdeauna mai ridicate la cei care urmau dietă bogată în sare, comparativ cu șoarecii din grupul de control care consumau niveluri scăzute de sare – atât atunci când se aflau în stare de repaus, cât și după ce fuseseră ținuți într-un tub de plexiglas pentru a le provoca stres. Răspunsul la stres nu a fost pornit și oprit prin adăugarea de sare la dietă șoarecilor, ci amplificat, explică Bailey.
Modul în care diferiții factori de stres – sarea din corpul șoarecilor și mediul stresant din plexiglas – se afectează reciproc și se compun este deosebit de interesant, continuă Bailey, deoarece și oamenii sunt adesea expuși la mai mulți factori de stres în același timp. Prin urmare, este posibil că ceva similar să se întâmple în corpul nostru.
În cadrul studiului, cercetătorii au prelevat, de asemenea, mostre de țesut de la unii șoareci după decesul acestora și au constatat o activitate crescută a genelor care produc proteinele din creier responsabile de răspunsul la stres.
„Este interesant de observat că aceste efecte sunt prezente după o scurtă expunere de două săptămâni la o dietă bogată în sare”, spune Giuseppe Faraco, profesor asistent de neuroștiințe la Weill Cornell Medicine, care studiază legătură dintre sare și afectarea cognitivă, dar nu a fost implicat în acest studiu.
La patru săptămâni după condiționare, Gilman a constatat că o dietă bogată în sare a crescut răspunsul de frică generalizată la femele, în timp ce aceeași dietă a redus expresia fricii la masculi, ceea ce l-a surprins la început pe neurocercetator. Dar, în studiile comportamentale anterioare privind consumul de sare, majoritatea cercetătorilor au experimentat numai cu șoareci masculi, ceea ce ar explică aceste diferențe de sex care devin evidente abia acum.
Hormonii de stres și consumul de sare
Cortizolul este principalul hormon al stresului, produs de glandele suprarenale. Studiile pe animale au sugerat că un consum ridicat de sare poate crește nivelurile de cortizol. De exemplu, un studiu pe șoareci publicat în „Endocrinology” a arătat că o dietă bogată în sare a dus la creșterea nivelurilor de cortizol și la o reactivitate crescută la stres. Deși aceste rezultate nu pot fi direct extrapolate la oameni, ele sugerează un potențial mecanism prin care sarea ar putea influență nivelul de stres.
Un alt studiu publicat în „The Lancet Psychiatry” a arătat că o dietă nesănătoasă este asociată cu un risc crescut de tulburări mentale, inclusiv depresie și anxietate. O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, proteine sănătoase și fibre, poate ajută la gestionarea stresului și la îmbunătățirea sănătății mentale.
