Prin urmare, în apropierea malurilor râului din centrul statului Washington, Microsoft pariază pe un efort de a genera energie din fuziunea atomică – ciocnirea atomilor care alimentează soarele – o descoperire care a scăpat oamenilor de știință în ultimul secol. Fizicienii prezic că nici Microsoft nu va reuși.
Gigantul tehnologic și partenerii săi spun că se așteaptă să exploateze fuziunea până în 2028, o afirmație îndrăzneață care le întărește promisiunile de a trece la energia verde, dar distrage atenția de la realitatea actuală. De fapt, consumul vorace de energie electrică al inteligenței artificiale determină o extindere a utilizării combustibililor fosili – inclusiv întârzierea scoaterii din funcțiune a unor centrale pe cărbune.
În fața acestei dileme, Big Tech se implică total în proiecte experimentale de energie curată care au șanse mari de reușită în viitorul apropiat. În plus față de fuziune, ei speră să genereze energie prin scheme futuriste, cum ar fi mici reactoare nucleare conectate la centre de calcul individuale și mașini care exploatează energia geotermală prin forarea scoarței terestre la 3.000 de metri.
Companiile de tehnologie au promis că „energia curată va fi această resursă magică, infinită”, a declarat Tamara Kneese, director de proiect la organizația nonprofit Data & Society, care urmărește efectele inteligenței artificiale și acuză industria tehnologică de utilizarea „matematicii neclare” în afirmațiile sale privind clima.
„Centralele pe cărbune sunt revigorate din cauza boom-ului AI”
„Centralele pe cărbune sunt revigorate din cauza boom-ului AI”, a declarat Kneese. „Acest lucru ar trebui să fie alarmant pentru oricine căruia îi pasă de mediu.”
Pe măsură ce giganții tehnologiei concurează într-o cursă globală a înarmării cu inteligență artificială, o frenezie a construcției de centre de date cuprinde întreaga țară. Unele campusuri de calcul necesită la fel de multă energie ca un oraș de mărime modestă, transformând firmele de tehnologie care au promis să deschidă calea către un viitor cu energie curată în unele dintre cele mai nesățioase consumatoare de energie din lume. Nevoile lor proiectate de energie sunt atât de mari, încât unii se întreabă dacă va exista suficientă energie electrică din orice sursă pentru a le acoperi.
Centrele de date, depozitele pline cu rafturi de servere care alimentează internetul modern, există de zeci de ani. Însă cantitatea de energie electrică de care au nevoie acum crește vertiginos din cauza inteligenței artificiale. Formarea modelelor de inteligență artificială și utilizarea inteligenței artificiale pentru a executa chiar și sarcini simple implică calcule din ce în ce mai complicate, mai rapide și mai voluminoase, care pun la grea încercare sistemul electric.
O căutare pe ChatGPT consumă de aproape 10 ori mai multă energie electrică decât o căutare pe Google
Conform Agenției Internaționale pentru Energie, o căutare pe ChatGPT consumă de aproape 10 ori mai multă energie electrică decât o căutare pe Google. Un mare complex de centre de date din Iowa deținut de Meta consumă anual o cantitate de energie echivalentă cu 7 milioane de laptopuri care funcționează opt ore pe zi, pe baza datelor făcute publice de companie.
Revenirea la putere a combustibililor fosili, generată de centrele de date, contrastează puternic cu angajamentele în materie de sustenabilitate ale giganților tehnologici Microsoft, Google, Amazon și Meta, care afirmă că își vor șterge complet emisiile începând cu 2030. Aceste companii sunt cei mai proeminenți actori dintr-o constelație de peste 2 700 de centre de date la nivel național, multe dintre acestea fiind conduse de firme mai obscure care închiriază putere de calcul giganților tehnologici.
Companiile susțin, de asemenea, că promovarea AI acum s-ar putea dovedi mai benefică pentru mediu decât reducerea consumului de energie electrică. Ei spun că AI este deja valorificată pentru a face rețeaua electrică mai inteligentă, pentru a accelera inovarea noilor tehnologii nucleare și pentru a urmări emisiile.
Sistemele energetice puse la grea încercare
O pană de curent uriașă a afectat Muntenegru, Bosnia, Albania și cea mai mare parte a coastei Adriaticii din Croația. Sunt țări care se confruntă cu un val de căldură de 40 de grade Celsius. În numeroase orașe, până de curent a afectat semafoarele și a provocat un haos fără precedent. Oamenii au fost sufocați de căldură, întrucât aparatele de aer condiționat nu au fost funcționale.
Defecțiunea ar fi fost provocată de o creștere bruscă a consumului de energie pe fondul caniculei. Sistemele de distribuție a energiei electrice din Balcani sunt interconectate pentru a permite transferuri și schimburi comerciale, motiv pentru care toate aceste țari au fost afectate.
„Defecţiunea a apărut din cauza unei sarcini electrice foarte mari, rezultată pe de o parte din creșterea consumului zilnic și pe de altă parte din cauza temperaturilor extrem de ridicate. Acești doi factori interconectați au dus la incapacitatea de a transmite electricitatea în mod eficient prin liniile de înalta tensiune. Liniile au devenit supraîncărcate, ceea ce a provocat o până de curent. Atunci când alimentarea unei linii electrice se întrerupe, celelalte linii sunt suprasolicitate și așa mai departe. Mai simplu spus, aceasta este situația care a dus la pana de curent de astăzi“, a declarat Sasa Mujovic, ministrul energiei din Muntenegru.
În Croația, traficul rutier din orașul Split a fost grav perturbat din cauza defectării semafoarelor, iar sirenele ambulanțelor s-au auzit în tot orașul.
Acest lucru se poate întâmpla din cauza temperaturilor ridicate și a utilizării crescute de energie. Totuși, problema provine din afară și nu s-a întâmplat pe teritoriul nostru, dar facem parte din aceeași rețea electrică. Până când mecanismul nostru de rezervă a intrat în funcţiune, o parte a țării a rămas fără curent, a precizat Ante Susnjar, ministrul Economiei din Croaţia.
„Nu vreau să trag concluzii pripite, dar informațiile preliminare spun că o rețea electrică între Grecia și Albania s-a prăbușit, dar la acest moment acestea sunt speculații și informații neconfirmate, susține Danko Blazevic, şeful reţelelor croate de electricitate
În Muntenegru, aproape toată țara a fost afectată de întreruperea curentului, iar capitala bosniacă Sarajevo a rămas și ea fără electricitate.
în Albania, atât capitala Tirana cât și alte orașe din țara au rămas fără curent electric.
Miercuri, 20 iunie, a fost pană de curent la nivel național în Ecuador, iar aproximativ 18 milioane de oameni au rămas fără energie electrică timp de câteva ore, a declarat ministrul Lucrărilor Publice Roberto Luque, scrie BBC.
Metroul din capitala Quito s-a oprit, iar semafoarele au încetat să mai funcționeze miercuri, la amiază. La scurt timp după remedierea problemei, ministrul Lucrărilor Publice Roberto Luque a declarat că întreruperea a fost cauzată de lipsa investițiilor în sistemele electrice. Într0un mesaj pe Twitter, el a scris că este „încă o dovadă a crizei energetice cu care ne confruntăm”. „De ani de zile am încetat să mai investim în aceste sisteme și astăzi ne confruntăm cu consecințele”, a adăugat el.
