Ministrul pentru Crize Climatice și Protecție Civilă, Vassilis Kikilias, a declarat într-un interviu pentru AFP: „Nimeni nu poate prezice cu exactitate cu ce condiții meteorologice ne vom confrunta. Dar, oricare ar fi ele, va trebui să luptăm din greu”.
În ciuda faptului că peste 30% din Grecia este acoperită de păduri, conform Băncii Mondiale, anul 2023 a văzut peste 175.000 de hectare de păduri și terenuri agricole mistuite de flăcări și peste 20 de vieți pierdute. În iulie anul trecut, în timpul unui val de căldură de două săptămâni, cel mai lung înregistrat vreodată în țară, Grecia a organizat cea mai mare operațiune de evacuare din istoria sa, cu 20.000 de persoane, majoritatea turiști, evacuate din insula Rodos. Temperaturile au atins 46 de grade la Gythion, în peninsula Peloponez.
Cea mai caldă iarnă din istorie
În mod obișnuit afectată de valuri de căldură în timpul verii, Grecia a experimentat „cea mai călduroasă iarnă înregistrată vreodată”, potrivit lui Costas Lagouvardos, director de cercetare la Observatorul Național din Atena.
În prima săptămână din iunie, temperaturile au atins deja recorduri locale de 39,3°C. „În anii în care temperaturile sunt ridicate, ceea ce înseamnă și secetă, avem incendii uriașe”, spune Lagouvardos. În august anul trecut, un incendiu major în parcul național Dadia, aproape de granița cu Turcia, a fost considerat cel mai distructiv din istoria UE. Anul acesta, la sfârșitul lunii martie, un incendiu a izbucnit la peste 1.000 de metri altitudine în munții Pieria.
Avertismente și semnale de alarmă
Costas Lagouvardos consideră acest fenomen „un semnal de alarmă major”. Potrivit lui Nikolaos Roumeliotis, adjunctul șefului pompierilor, chiar și localnicii au fost surprinși de rapiditatea cu care focul s-a extins pe pante acoperite de zăpadă.
Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) subliniază că această creștere a temperaturilor cauzată de emisiile de combustibili fosili prelungește sezonul incendiilor și mărește suprafața arsă. Theodore Giannaros, meteorolog specializat în incendii la Observatorul din Atena, avertizează că ne îndreptăm spre o climă mai caldă și mai uscată, cu ecosisteme din ce în ce mai vulnerabile la incendii.
Planurile Greciei
În fața acestei amenințări, Grecia a prezentat un proiect de 2,1 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii de protecție civilă, cel mai ambițios de până acum.
Cu ajutorul fondurilor UE, țara intenționează să achiziționeze noi avioane bombardiere de apă, elicoptere, camioane de pompieri, camere de termoviziune și peste o sută de drone de supraveghere începând din 2025. Ministrul Kikilias a subliniat că strategia din acest an este de a trimite avioane bombardiere de apă imediat ce izbucnește un incendiu, pentru a economisi timp. Autoritățile au organizat și un exercițiu național de urgență la care au participat pompieri, poliția și serviciile de ambulanță.
Cu toate acestea, lipsa de coordonare între serviciile responsabile de combaterea incendiilor rămâne o problemă recurentă. Theodore Giannaros, membru al comitetului național pentru întocmirea hărții zilnice a riscurilor de incendiu, consideră că planificarea ar trebui să înceapă încă din luna noiembrie, lucru care în prezent nu se întâmplă.
