„Marcarea pe 5 iunie a Zilei Mondiale a Mediului aduce în atenţia publică importanţa acestei tematici vitale şi are menirea de a mobiliza milioane de oameni din întreaga lume, instituţii publice, actori non-guvernamentali şi economici pentru a acţiona în vederea protejării mediului. Ziua Mediului 2024 se centrează pe readucerea în stare bună a terenurilor, pe combaterea deşertificării şi pe creşterea rezilienţei la secetă. Amplificate de schimbările climatice, deşertificarea şi seceta sunt provocări pentru întreaga lume, afectând inclusiv România”, a afirmat Iohannis, potrivit Administrației Prezidențiale.
În mesajul transmis, șeful statului a atras atenţia că deşertificarea pune în pericol deopotrivă securitatea alimentară, economia şi mediul înconjurător.
„Potrivit ONU, la nivel global, numărul şi durata secetelor au crescut cu 29% faţă de anul 2000, iar dacă nu se iau măsuri urgente, seceta ar putea afecta peste trei sferturi din populaţia lumii până în 2050. Degradarea terenurilor are un impact direct asupra veniturilor şi a sănătăţii oamenilor. O treime din teritoriul României şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone care prezintă risc de deşertificare. Deşertificarea influenţează negativ ecosistemele, productivitatea terenurilor agricole şi nivelul de trai al oamenilor, în special al celor deja vulnerabili, punând în pericol deopotrivă securitatea alimentară, economia şi mediul înconjurător”, a afirmat Iohannis.
Preşedintele punctează că România este parte a eforturilor internaţionale de îmbunătăţire a situaţiei terenurilor, precum şi de combatere a deşertificării şi a secetei.
„În 2021, la COP26, am susţinut din partea României ‘ Declaraţia Liderilor de la Glasgow privind Pădurile şi Utilizarea Terenurilor’. În 2024, când sărbătorim 30 de ani de la adoptarea Convenţiei ONU pentru Combaterea Deşertificării, la care România este parte, este esenţial să continuăm măsurile necesare pentru a aborda cauzele deşertificării şi a răspunde eficient la secetă. Pentru că la nivel naţional creşterea temperaturilor medii anuale şi scăderea cantităţilor medii anuale de precipitaţii au devenit două tendinţe predominante, România investeşte cu prioritate în creşterea capacităţii de a înţelege şi a gestiona eficient seceta. Astfel, în scurt timp va deveni operaţional în România Centrul Agrometeorologic Regional pentru Europa al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, care va sprijini dezvoltarea durabilă a sistemelor agricole în contextul accelerării schimbărilor climatice”, a arătat Iohannis.
Totodată, în ultimii ani, au fost implementate în ţara noastră, cu ajutorul fondurilor europene, măsuri legate de protejarea pădurilor, de extinderea suprafeţelor de pădure şi de practicile agricole sustenabile, reaminteşte şeful statului.
„Prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă au loc activităţi de împădurire a terenurilor degradate şi nisipoase şi de reconstrucţie a habitatelor forestiere. Atenţia în procesul de împădurire trebuie acordată în special judeţelor cu deficit de pădure, terenurilor degradate şi zonelor expuse unui risc suplimentar de deşertificare în contextul schimbărilor climatice. Sunt foarte importante dezvoltarea pădurilor urbane şi refacerea inelelor verzi din jurul marilor oraşe, care se confruntă cu un grad sporit de poluare a aerului”, a mai spus președintele.
În context, el a lansat un apel către instituţiile publice relevante, actorii economici şi societatea civilă să susţină creşterea nivelului de ambiţie în materie de împăduriri, restaurare a terenurilor, combatere a deşertificării şi gestionare a secetei.
„Măsurile bune luate în România în ultimii ani trebuie extinse, iar implementarea lor, accelerată. Bunăstarea şi calitatea vieţii noastre sunt strâns legate de mediul în care trăim. Doar lucrând împreună, cu hotărâre, putem reduce degradarea mediului şi putem contribui la dezvoltarea durabilă prezentă şi viitoare!”, a conchis Kluas Iohannis.
