Însă această răcorire ar putea fi, în medie, foarte slabă, avertizează climatologii, din cauza încălzirii provocate de emisiile de gaze cu efect de seră provocate de activităţile antropice, deja responsabile pentru creşterea temperaturilor mondiale cu cel puţin 1,2 grade Celsius, în medie, în raport cu sfârşitul secolului al XIX-lea. Iată cum influenţează clima globală ciclul denumit „El Nino – Oscilaţia Sudică”.
Cupola de foc care se abate asupra Europei. Trecerea de la El Nino către La Nina ne aduce cea mai sufocantă varăCe este El Nino
El Nino este fenomenul ciclic de încălzire a apei în centrul şi estul Oceanului Pacific tropical, care influenţează precipitaţiile, vânturile şi curenţii oceanici şi care face să crească temperaturile medii globale.
El apare la fiecare doi-şapte ani şi durează în general între nouă şi 12 luni. Cel mai recent El Nino, care a început în iunie 2023, s-a clasat printre cele mai intense cinci fenomene de acest tip măsurate vreodată, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM).
În condiţii normale, alizeele de deasupra Oceanului Pacific bat spre vest de-a lungul Ecuatorului ducând apele calde din America de Sud spre Asia. Pentru a le înlocui, apa rece urcă din adâncuri. Dar în timpul El Nino, aceste alizee scad în intensitate şi apa caldă este retrimisă către America, alimentând o încălzire suplimentară a atmosferei şi o deplasare spre sud a „Jet Stream Pacific” (curent-jet, vânturi puternice la altitudine înaltă, unde zboară avioanele).
Acea deplasare a curentului-jet se traduce în general printr-o vreme mai uscată în Asia de Sud-Est, în Australia, în Africa de Sud şi în nordul Americii de Sud şi, în sens invers, prin condiţii mult mai umede în Cornul Africii şi în sudul Statelor Unite.
Schimbările climatice influenţează ciclul ENSO, dar efectul său rămâne încă neclar, a explicat Michelle L’Heureux, specialistă în acest fenomen la Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică din Statele Unite (NOAA). Condiţiile mai uscate sau mai umede provocate de ENSO „pot să se amplifice” din cauza încălzirii globale a climei, a adăugat ea. Creşterea temperaturilor globale pe care acest fenomen le provoacă reprezintă, totodată, „o fereastră spre viitorul” schimbărilor climatice. „Oferind un impuls temporar, ENSO ne oferă o mică imagine despre ceea ce înseamnă o lume mai caldă”, a explicat ea.
Deşi El Nino s-a atenuat, primele patru luni din 2024 au continuat să doboare recorduri de căldură, un fapt care nu reprezintă însă o surpriză, întrucât ciclul său duce în general la creşterea temperaturilor în anul următor apariţiei sale.
„ENSO nu funcţionează ca un întrerupător. Trebuie să existe un anumit timp pentru ca circulaţia atmosferică mondială să se adapteze”, a explicat Michelle L’Heureux. Potrivit OMM, există 40% şanse ca trimestrul iulie-septembrie să rămână o perioadă neutră, între cele două cicluri, urmată de 30% şanse în perioada august-noiembrie, probabilitatea de apariţie a La Nina crescând pe măsură ce anul 2024 continuă să înainteze către finalul său.
Ce este La Nina
Fenomenul La Nina se traduce printr-o răcorire a Oceanului Pacific oriental pe parcursul unei perioade cuprinse între un an şi trei ani, producând efecte inverse faţă de El Nino asupra climei globale. La Nina generează condiţii în general mai umede în anumite regiuni din Australia, Asia de Sud-Est, India, în sud-estul Africii şi în nordul Braziliei, dar condiţii mai uscate în anumite regiuni din America de Sud.
De asemenea, acest fenomen poate contribui la un sezon mai violent al uraganelor din Oceanul Atlantic. Agenţia americană NOAA anticipează un sezon 2024 excepţional, cu patru-şapte uragane majore (cel puţin de categorie 3).
Posibila revenire a fenomenului La Nina încă din această vară nu va fi suficientă pentru a produce o răcorire în regiunile din Asia de Sud-Est, afectate din luna martie de valuri de căldură extremă.
„Planeta noastră se încălzeşte şi ENSO nu joacă decât un rol secundar în acest proces. Chiar şi cu dezvoltarea potenţială a fenomenului La Nina încă din acest an, ne aşteptăm în continuare ca 2024 să se claseze printre cei mai călduroşi cinci ani din istoria măsurătorilor”, a adăugat Michelle L’Heureux.
