„Trebuia să fiu scos din dosarul ICA. Eu am fost obiectiv și corect în toată activitatea mea. Eu nu m-am lăsat controlat. Mi-a zis și un polițist bătrân că pentru asta m-au băgat în arest. În jurul meu revenea obsesiv întrebarea ce voi face cu dosarul ICA? Cu cât întrebau mai mulți, cu atât îmi dădeam seama că toate alea de acasă, de la serviciu nu puteau să vină decât de acolo”, spunea Stan Mustață la vremea respectivă.
Arestarea lui Stan Mustață a făcut ca dosarul lui Voiculescu să fie cedat peste noapte completului format din judecătorii Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea. Cei doi au fost promovați cu o zi înainte de la Tribunalul București, la Curtea de Apel. Dosarul „Telepatia” a fost primul lor caz repartizat pentru rezolvare în regim de urgență, în plină vacanță judecătoreasca. Asta deși era imposibil ca, în 24 de ore, oricine să poată citi o remorcă de volume ale dosarului.
Magistratul a murit cu zile, după ce a fost plimbat între penitenciarele Rahova, Giurgiu și Jilava și dintr-un spital în altul, timp de cinci săptămâni. La capătul acestui „traseu al morții”, medicii de la Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila” au fost nevoiți să constate decesul judecătorului și au sesizat autoritățile după ce au văzut cum a fost tratat.
Medicii care l-au tratat ultima oră pe Mustață au constatat că suferea de o insuficiență renală cronică. Fostul judecător avea o cangrenă la picior pentru care a fost operat de urgență și imediat i s-a făcut dializă. După circa două ore și jumătate, Stan Mustață a intrat în stop cardio-respirator. În ciuda manevrelor de resuscitare, fostul magistrat nu a mai putut fi salvat.
Imediat după moartea judecătorului Mustață, Parchetul de pe lângă tribunalul București a anunțat că a deschis un dosar penal pentru moarte suspectă. Ancheta a fost preluată ulterior de procurorii de la parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, iar o concluzie nu a fost trasă nici după aproape 6 ani de la moartea fostului magistrat.
