România se situează pe locul 65 în lume, cu un scor de 54 din 100, unde 0 reprezintă cel mai rău posibil și 100 cel mai bun. Concret, doar femeile din Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova și Albania sunt mai nefericite decât româncele, la nivel european. La nivel mondial, femeile din țări precum Tadjikistan, Uzbekistan sau Kazahstan sunt mai fericite decât cele din România.
Cele mai fericite femei din lume se găsesc în Taiwan, Kuweit, Austria, Germania și Elveția, în timp ce cele mai nefericite trăiesc în Bahrain, Burkina Faso, Ucraina, Afganistan și Sierra Leone.
Un expert în dezvoltare personală și un psiholog au explicat ce la face pe femeile din România atât de nefericite.
Accesul limitat la îngrijire preventivă, prioritățile zilnice legate de un nivel de trai scăzut și impactul negativ al pandemiei asupra sănătății emoționale sunt doar câteva dintre factorii care contribuie la această situație.
Punctajul pentru îngrijirea preventivă a scăzut de la 30 la 23 în ultimul an. Lipsa screeningurilor și a controalelor medicale regulate contribuie la probleme de sănătate nedetectate și netratate la timp. Asta se vede și în raportul Eurostat, care arată că România are cel mai mare număr de decese atât din cauze prevenibile, cât și din cauze tratabile din Uniunea Europeană. „Din punctul de vedere al sănătății și al stării de bine fizice, dacă ne comparăm cu celelalte femei din Uniunea Europeană, sigur că nu avem același sistem de sănătate și același succes. Pentru că femeile din celelalte țări au mai mult timp pe care să îl dedice propriei persoane și sistemul de sănătate este conceput astfel încât prevenția să fie pe prim-plan. La noi se ajunge la medic atunci când ai deja o problemă, deci se complică lucrurile”, explică psihologul Keren Rosner.
Totodată, indexul pentru nevoile de bază a scăzut de la 80 la 74, indicând dificultăți în asigurarea alimentelor și a unui adăpost adecvat.
Româncele s-au confruntat cu o creștere a responsabilităților casnice și de îngrijire, precum și cu incertitudinea economică, ceea ce a dus la o agravare a stării lor emoționale. Izolarea socială și lipsa de sprijin din partea familiei și comunității contribuie la sentimentul de nefericire. Româncele fac cea mai mare parte din treburile casnice, arată numeroase studii, iar asta le lasă fără timp.
„La noi, individualismul se vede, își arată consecințele și în ceea ce privește fericirea femeilor, pentru că din ce în ce mai multe femei sunt singure, familia este mai restrânsă, uneori este vorba doar de o femeie cu un copil și sigur că nu se poate trece atât de rapid de la familia tradițională la o familie de alt tip, fără să fie niște consecințe emoționale, un travaliu care să schimbe mentalitatea și să schimbe dorința și reperele. Pentru că până la urmă fericirea ține foarte mult de reperele pe care le avem, de motivație, de ceea ce ne dorim. Cu cât ne dorim lucruri mai simple și mai ușor de realizat, cu atât vom fi mai fericiți. Cu cât avem standarde mai înalte și mai complicate, în mai multe domenii, vor fi mult mai greu de atins. Pentru că nu ai timpul necesar să-l dedici tuturor aspectelor vieții și nu ai energia necesară ca să te implici în tot ceea ce ai vrea să meargă în viața ta”, a detaliat Keren Rosner pentru Adevărul.
Discriminarea de gen și inegalitatea persistente în România afectează negativ femeile, limitându-le accesul la oportunități economice și sociale. Asta duce la o stare de frustrare și la o nemulțumire constantă. „Una dintre cauze este discriminarea de la locul de muncă, în societate, în general, ceea ce duce la scăderea stimei de sine. Femeile sunt adesea supuse unor presiuni sociale puternice legate de aspectul fizic, viața personală sau carieră, ceea ce le poate face să se simtă ca și cum nu ar fi de ajuns și că nu sunt văzute așa cum sunt. Multe dintre ele se confruntă cu dificultăți în a-și gestiona rolurile de mamă, soție și angajată în același timp, ceea ce poate duce la un nivel ridicat al stresului și la nefericire”, adaugă consilierul în dezvoltare personală Mirela Husaru.
