Devalorizarea monedei este descrisă pe scară largă de economiști ca fiind o „opțiune nucleară”, din cauza repercusiunilor globale grave pe care le-ar putea declanșa, scrie Newsweek.
Devalorizând în mod intenționat yuanul, de exemplu, China ar putea stimula exporturile prin ieftinirea și creșterea competitivității produselor sale, dar nu fără repercusiuni grave, cum ar fi supărarea partenerilor comerciali și înrăutățirea războiului comercial dintre China și Statele Unite.
Acumularea în prealabil a resurselor precum aurul și petrolul ar putea oferi o anumită securitate financiară și putere de negociere, contribuind la stabilizarea economiei împotriva potențialelor efecte negative ale unei devalorizări, cum ar fi creșterea costurilor de import și inflația.
Acumularea în prealabil de resurse, cum ar fi aurul și petrolul, ar putea oferi o anumită securitate financiară și putere de negociere, contribuind la stabilizarea economiei împotriva efectelor negative potențiale ale unei devalorizări, cum ar fi creșterea costurilor de import și a inflației.
Banca centrală a Chinei și-a continuat criza de cumpărare a aurului în martie, sporindu-și rezervele de metal pentru a 17-a lună consecutivă, în ciuda prețului record al metalului și a unui yuan slab.
Economiștii au atribuit acest lucru eforturilor Chinei de a se diversifica în afara activelor în dolari pe fondul tensiunilor geopolitice cu SUA, după ce a fost martoră la lovitura economică pe care a primit-o Rusia după invazia din 2022 în Ucraina.
Acumularea constantă de materii prime de către China se extinde și la țiței.
China a profitat de parteneriatul său „fără limite” cu Rusia, care anul trecut a înlocuit Arabia Saudită ca cel mai mare exportator de petrol al Chinei, pentru a asigura un flux de energie fiabil și la preț redus, contribuind în același timp la susținerea economiei de război izolate a Moscovei.
Explicațiile analiștilor
Devalorizarea ar putea fi tentantă pentru China, cel mai mare exportator mondial, în timp ce încearcă să își extindă amprenta industrială pe piețele internaționale pentru bunurile sale, pe fondul deflației și al cererii insuficiente de consum pe plan intern.
Dar această mișcare ar duce cu siguranță la creșterea tensiunilor cu Washingtonul și cu alți parteneri comerciali importanți.
Industriile chineze sunt deja acuzate că inundă piețele cu exporturi la costuri reduse, cum ar fi oțelul și produsele chimice, ceea ce a dus la anchete. Statele Unite și Uniunea Europeană se gândesc deja la taxe vamale pentru vehiculele electrice din China.
„Nu cred că China se pregătește să își devalorizeze moneda în raport cu dolarul”, a declarat pentru Newsweek Craig Shapiro, consilier macro la LaDucTrading. „Dar cred că China continuă să cumpere resurse de mărfuri, pe care le poate achiziționa în RMB (renminbi/yuan) de la producătorii sancționați, precum Rusia și Iran.
„Capacitatea Chinei de a cumpăra mărfuri în RMB și de a deconta soldurile comerciale excedentare în aur cu țări precum Rusia și cele din OPEC sugerează că aurul cumpără mai multe mărfuri în China decât în Occident”, spune Shapiro.
Dar ar putea exista o altă explicație, mai amenințătoare, pentru acumularea de resurse de către China. Beijingul ar putea să se pregătească pentru consecințele internaționale care ar rezulta dintr-o invazie a Taiwanului.
„Xi pare să fi studiat manualul de sancțiuni pe care Occidentul a folosit-o împotriva Rusiei în privința Ucrainei și, ulterior, a inițiat măsuri de protecție de lungă durată pentru a înlătura trapele economiei Chinei pentru a rezista unei presiuni similare”, a scrie Michael Studeman, fost șef al Oficiului de Informații Navale.
De asemenea, China încearcă să își reducă expunerea la embargouri atât în ceea ce privește alimentele, cât și energia, dezvoltându-și rezervele strategice de petrol și construind „centrale pe cărbune cu o fervoare reînnoită”, a spus Studeman.
