Anterior, săptămâna trecută, după patru runde de dezbateri, comisiile reunite pentru mediu șipentru păduri ale Senatului au votat aceste amendamante cu unanimitate.
Depuse prin deputatele Diana Buzoianu (USR) și Oana Cambera (REPER), amendamentele aufost asumate în calitate de autori de mai mulți parlamentari: actualul ministru al Mediului, Mircea Fechet (deputat PNL), fostul ministru al mediului Tanczos Barna (senator UDMR), Președintele Senatului, Nicolae Ciucă (președinte și senator PNL), Kelemen Hunor (președinte și deputat UDMR), ministrul Justiției, Alina Gorghiu (vicepreședintă și senatoare PNL), Aurel Oprinoiu (președintele Comisiei pentru mediu, senator USR), Lucian Mazilu (președintele Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, senator PSD), Virgil Popescu (președintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, deputat PNL, fost ministru al Energiei), Robert Cazanciuc (senator PSD, fost ministru al justiției), Cristian Țâgarlaș (președintele Comisiei juridice, senator PNL), Brian Cristian (deputat USR), Laura Moagher (senatoare PSD), Dragoș Popescu (senator REPER), Sebastian Cernic (senator USR), Andrei Lupu (deputat REPER) și Adrian Giurgiu (deputat USR).
Senatul a votat astăzi și pentru accesul liber în pădure pentru recreere, subiect care a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public în ultima jumătate de an și pentru care platforma civică a dus o intensă activitate de advocacy.
De asemenea, Senatul a votat și pentru protejarea și conservarea arborilor remarcabili din Fondul Forestier Național prin noul cod silvic, după ce, acum două săptămâni, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a obținut, printr-o asumare instituțională fără precedent, susținerea oficială a Ministerului Mediului pentru aceștia. Ei sunt depozitarii unei memorii identitare care, odată pierdută, nu va mai putea fi niciodată recuperată și va crea astfel un gol imposibil de suplinit.
Centura Verde București-Ilfov (www.centuraverde.ro) este un proiect de sănătate publică cu o puternică componentă socială și anti poluare, cât și de mitigare a efectelor schimbărilor climatice, parte a unei soluții sistemice ce presupune și o semnificativă componentă de mediu.
În contextul poluării dramatice din București și al tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei, peste 150 de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice,reunite într-un demers APOLITIC sub umbrela Platformei Civice Împreună pentru CenturaVerde și având sprijinul Administrației Prezidențiale, au venit în întâmpinarea politicienilor șia autorităților cu Memorandum-ul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor.
Documentul, în șapte puncte, conține amendamentele la noul cod silvic și care sunt menite să protejeze pădurile dinIlfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov, crearea de centuri verzi pentrualte orașe, cât și soluții atât la poluarea din București și județ, dar și la cea din restul țării: https://bit.ly/3LULwPK. Printre ele se numără realizarea și adoptarea unui plan integrat alPrimăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării sauincluderea subiectului legat de poluarea aerului din București și alte orașe pe agenda CSAT-Consiliul Suprem de Apărare a Țării.Memorandum-ul a fost semnat și președinții de partide Nicolae Ciucă (PNL), Cătălin Drulă(USR), Kelemen Hunor (UDMR), Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu (REPER), cât și deprimarul capitalei, Nicușor Dan, și de Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov.
Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde face iarăși apel la președintele PartiduluiSocial Democrat, Marcel Ciolacu și îl invită (constant, încă de acum jumătate de an) să sealăture și să semneze Memorandum-ul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, PSD fiind singurulpartid nesemnatar. Semnatura liderului PSD reprezintă semnătura definitorie de care locuitorii Bucureștiului și Ilfovului mai au nevoie în acest moment pentru ca Centura Verde București-Ilfov să devină realitate.
Printr-o petiție online care a strâns deja peste 11900 de semnături, (https://campaniamea.declic.ro/p/ImpreunaPentruCenturaVerde), Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde invită cetățenii să se alăture pentru a solicita decidenților politici șiexecutivi măsuri concrete pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor.Alex Găvan, fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde: „Senatul a ascultat astăzi, cu adevărat, de nevoile legitime ale societății civile și a acționat înconsecință, în singurul mod asumat și etic în care ar fi putut-o face. Mă înclin cu recunoștință.
De asemenea, în 2024, calitatea aerului și crearea de centuri verzi în zonele periurbane nu potlipsi din programul și prioritățile niciunui partid serios și al niciunui candidat serios laalegerile ce se apropie și, în același timp, nu pot lipsi din evaluarea personală pe care și-o facefiecare alegător responsabil”.
DESPRE PLATFORMA CIVICĂ, AER CURAT ȘI CENTURA VERDE BUCUREȘTI-ILFOV
Înaintată inițial către Parlament acum pe 12 aprilie 2023 sub forma unui proiect de lege, Centura Verde a avut mai întâi un parcurs pozitiv, reușind să atragă co-inițiatori de la toate partidele.Până acum, la comisiile anterioare din Camera Deputaților, forul decizional, proiectul a obținutde fiecare dată unanimitate.
De asemenea, în prealabil, proiectul a fost adoptat cu unanimitatede către Senat și tot cu unanimitate a trecut de comisiile acestuia. Însă blocajul de la ultima comisie, cea pentru “agricultură, silvicultură, industrie alimentară șiservicii specifice”, blocaj ce a însumat aproape jumătate din vârsta pe care o are demersul, a făcut ca inițiativa să fie ajunsă din urmă de noul cod silvic, a cărui adoptare, fiind jalon în PNRR, este estimată pentru actuala sesiune parlamentară.
Drept urmare, pe 12 aprilie 2024, la aniversarea unui an de la startul demersului, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a făcut pivotul și a depus textul inițial al proiectului delege în forma unor amendamente (https://bit.ly/3VRKlpZ) la noul cod silvic, text ce a fostcocreat și agreat în forma sa finală împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, și adoptat astăzi cu unanimitate, de către comisiile reunite pentru mediu și pentru păduri aleSenatului.Inițiatorii platformei civice sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist, și Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Rețeaua pentru Natură Urbană.
„Împreună pentru Centura Verde” este un proiect al Fundației Alex Găvan. Fundația a fostcreată să manifeste în plan concret viziunea fondatorului său conform căreia „Universul înseamnă abundență, generozitate și altruism”, prin desfășurarea de proiecte în domeniulmediului, al educației, al sportului, al artelor și al cauzelor sociale.
Organizațiile partenere: www.centuraverde.ro/#parteneriOrganizațiile susținătoare: www.centuraverde.ro/sustinatoriAmbasadorii platformei: www.centuraverde.ro/#ambasadori
De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din UE, înregistrând și celemai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutăţite de poluareaaerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR. Conform concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică, dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării,locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani.
După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fostcondamnată de Curtea de Justiție a UE pentru aerul toxic din București și multe alte orașe.În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codri ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, „zonă cu deficitde vegetație forestieră”.
Majoritatea acestor păduri din județ sunt încadrate ca „păduri cu funcții de protecție,predominant sociale”. Realitatea din teren este evidenta și arată, din păcate, altceva.Nici măcar nu mai vorbim de legalitatea tăierilor, ci de oportunitatea de a mai realiza acestetăieri în scop economic langă cea mai mare aglomerare urbană a României, unde trăiește maibine de 10% din populația țării.
Doar tăierile legale au însumat anual, în ultimii 10 ani echivalentul între 4000 și 5000 decamioane cu lemne. O cantitate semnificativă, date fiind puținele corpuri de pădure rămase înjudeț.Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, in 2022, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milionde arbori, mai exact 581287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate, nemailuând în calcul șităierile ilegale.
Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, în special cele din jurulmarilor aglomerări urbane.Prin reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, aceste pădurisunt fundamentale pentru un mediu sănătos și lupta împotriva schimbărilor climatice.
În egală măsură, ele sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios, cât și pentru recreere, sport, educație sau terapie prin băi de pădure. Valoarea lor pentru biodiversitate este de neprețuit. Cu toată poluarea din oraș și din cauza dispariției ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în București atât timp cât, dincolo de măsuri antipoluare luate îninteriorul său și de combaterea arderilor ilegale de deșeuri din Ilfov, în județ nu va exista ocentură verde înconjurătoare pentru capitală, așa cum se întamplă în marile metropole ale lumii.
Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov. Sub diverse forme, multe țări recunosc statutul și rolul special al pădurilor periurbane și leacordă o protecție sporită. Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie,unde aproape toate orașele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne’s Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) și São Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple.
Cea mai mare centură verde existentă este cea a orașului Ontario, de aproape 810000 de hectare, cuprinzând atât păduri și zone umede, cât și pășuni și terenuri agricole. Dar poate că cea mai inspirațională poveste este și una dintre cele mai vechi, și vine din Viena,unde acum o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au conștientizat nevoia protejării spațiuluiverde. În acest moment Wiener Grüngürtel înconjoară orașul aproape total, un foarte bun exemplu pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov.
