Prezenta nanoplasticelor care ajung in circuitul sangvin constituie un pericol pentru bolile cardiovasculare, dar si o explicatie pentru tot mai frecventele morti subite.
Orice e mai mic de 1 micrometru este un nanoplastic care trebuie măsurat în miliardimi de metru. Nici vegetarienii nu pot scăpa, conform unui studiu din 2021. Dacă plasticul este suficient de mic, fructele și legumele pot absorbi microplastice prin sistemul lor radicular și pot transfera acele fragmente chimice la tulpina, frunzele, semințele și fructele plantei. Sarea poate fi plină de plastic. Un studiu din 2023 a constatat că sarea roz Himalayană brută extrasă din pământ avea cea mai mare cantitate de microplastice, urmată de sarea neagră și sarea marină. Zahărul este, de asemenea, „o rută importantă de expunere umană la acești micropoluanți”, conform unui studiu din 2022.
Chiar și pungile de ceai, multe dintre acestea fiind făcute din plastic, pot elibera cantități enorme de plastic. Cercetătorii de la Universitatea McGill din Quebec, Canada au descoperit că prepararea unui singur plic de ceai din plastic a eliberat în apă aproximativ 11,6 miliarde de microplastice și 3,1 miliarde de particule nanoplastice. O altă sursă de contaminare cu plastic o reprezintă orezul. Un studiu realizat la Universitatea Queensland a descoperit că pentru fiecare 100 de grame (1/2 ceașcă) de orez consumate, oamenii ingeră trei până la patru miligrame de plastic – această cantitate crește la 13 miligrame per porție pentru orezul instant. (Potrivit cercetătorilor, puteți reduce contaminarea cu plastic cu până la 40% prin spălarea orezului. Acest lucru ajută și la reducerea arsenicului, care poate fi prezent în concentrații mari în orez.)
Să nu uităm de apa îmbuteliată. Un litru de apă – echivalentul a două sticle de apă de dimensiuni standard – conținea în medie 240.000 de particule de plastic din șapte tipuri de plastice, inclusiv nanoplastice, conform unui studiu din martie 2024. Deși microplasticul a fost găsit în plămânii umani, țesuturile placentare maternale și fetale, laptele matern uman și sângele uman, până recent existau foarte puține cercetări referitoare la modul în care acești polimeri afectează organele și funcțiile corpului.
Un studiu din martie 2024 a descoperit că persoanele care au microplastice sau nanoplastice în arterele de la gât aveau de două ori mai multe riscuri să facă un atac de cord, un accident vascular cerebral sau să moară din orice cauză în următorii trei ani. Nanoplasticele sunt cel mai îngrijorător tip de poluare pentru sănătatea umană, spun experții. Acest lucru se datorează faptului că particulele minuscule pot invada celulele și țesuturile individuale din organele majore, putând întrerupe procesele celulare și depunând substanțe chimice care perturbă sistemul endocrin.
„Toate aceste substanțe chimice sunt folosite în fabricarea plasticului, deci, dacă un plastic ajunge în noi, el transportă aceste substanțe chimice”, a declarat Sherri „Sam” Mason, directorul pentru sustenabilitate la Penn State Behrend din Erie, Pennsylvania. „Și, pentru că temperatura corpului este mai ridicată decât cea exterioară, acele substanțe chimice vor migra din plastic și vor ajunge în corpul nostru,” a spus Mason. „Aceste substanțe chimice pot fi transportate către ficatul, rinichii și creierul tău și chiar pot traversa bariera placentară și să ajungă la un copil nenăscut,” a spus ea.
„În prezent, nu există un consens științific cu privire la impactul potențial asupra sănătății a particulelor de nano- și microplastic. Prin urmare, rapoartele media bazate pe presupuneri nu fac altceva decât să sperie inutil publicul,” a declarat un purtător de cuvânt al Asociației Internaționale a Apelor Îmbuteliate, o asociație industrială, anterior pentru CNN.
În studiul din februarie, publicat în Environmental Research, cercetătorii au analizat peste o duzină de proteine consumate frecvent, inclusiv carne de vită, creveți pane și alte tipuri de creveți, piept de pui și nuggets, carne de porc, fructe de mare, tofu și mai multe alternative de carne pe bază de plante, cum ar fi nuggets, bucăți de plante asemănătoare cu carne de vită tocată și chifteluțe pe bază de plante.
Creveții pane conțineau de departe cele mai multe materiale plastice minuscule, cu mult peste o medie de 300 de bucăți de microplastic pe porție. Nuggets-urile pe bază de plante au ocupat locul al doilea, cu mai puțin de 100 de bucăți per porție, urmate de nuggets-urile de pui, chifteluțele de pește Pollock, creveții albi minim procesați din Golful White, creveții roz proaspăt prăjiți din Key West și o chifteluță pe bază de plante asemănătoare cu peștele.
Proteinele cel mai puțin contaminate au fost din pieptul de pui, urmate de cotletele de porc și tofu. După compararea rezultatelor cu datele de consum ale consumatorilor, cercetătorii au estimat că expunerea medie a adulților americani la microplastice ar putea varia între 11.000 și 29.000 de particule pe an, cu o expunere estimată maximă de 3,8 milioane de microplastice pe an.
Oceanele sunt pline de plastic, iar mai multe studii au arătat cum acestea ajung în fructele de mare pe care le consumăm. Cu toate acestea, mai puține studii s-au uitat la legume și la proteinele animale terestre, cum ar fi bovinele și porcii, conform unui studiu din august 2020. Studiul, publicat în revista științifică Environmental Science, a descoperit între 52.050 și 233.000 de particule de plastic sub 10 micrometri – fiecare micrometru este aproximativ diametrul unei picături de ploaie – într-o varietate de fructe și legume.
Merele și morcovii au fost cele mai contaminate dintre fructe și legume, respectiv, cu peste 100.000 de microplastice per gram. Cele mai mici particule au fost găsite în morcovi, în timp ce cele mai mari bucăți de plastic au fost găsite în salată, care a fost și cea mai puțin contaminată legumă. Există un număr uluitor de plasticuri în lume astăzi, conform unei analize recente – 16.000 de substanțe chimice plastice, dintre care cel puțin 4.200 sunt considerate „extrem de periculoase” pentru sănătatea umană și mediul înconjurător.
Pe măsură ce aceste substanțe chimice se descompun în mediu, ele pot deveni microplastice și apoi nanoplastice, particule atât de mici încât știința a luptat decenii întregi să le vadă. Un studiu recent care a utilizat tehnologie nouă a descoperit că numărul de nanoplastice în trei mărci populare de apă vândute în Statele Unite este cuprins între 110.000 și 370.000 pe litru, dacă nu și mai mult. Un litru este echivalentul a aproximativ două sticle de apă de 16 uncii.
Revoltă pe internet din cauza unei reclame Sephora care jignește victimele Experimentului Pitești
Cercetările anterioare folosind tehnologii mai vechi identificaseră doar aproximativ 300 de nanoplastice în apa îmbuteliată, împreună cu microplastice mai mari. Nivelurile de contaminare găsite în apa îmbuteliată întăresc sfaturile de mult timp oferite de experți de a bea apă de la robinet din recipiente de sticlă sau oțel inoxidabil pentru a reduce expunerea, a spus Mason. Acest sfat se aplică și altor alimente și băuturi ambalate în plastic, a adăugat ea.
„Oamenii nu consideră că plasticul se desprinde, dar se întâmplă,” a spus ea. „În aproape aceeași măsură în care noi eliminăm constant celulele de piele, plasticul se desprinde constant în bucățele mici care se rup, cum ar fi atunci când deschizi containerul de plastic pentru salata cumpărată din magazin sau un brânză care este ambalată în plastic.”
În timp ce știința învață mai multe despre plasticul pe care îl consumăm, există lucruri pe care oamenii le pot face pentru a-și reduce expunerea, conform experților. Încearcă să eviți să consumi orice a fost depozitat într-un container de plastic. Caută alimente depozitate în sticlă, email sau folie de aluminiu. Poartă îmbrăcăminte fabricată din materiale naturale și achiziționează produse de consum realizate din materiale naturale. Nu folosi cuptorul cu microunde pentru încălzirea alimentelor în recipiente de plastic. În schimb, încălzește alimentele pe aragaz sau în cuptorul cu microunde folosind vase de sticlă. Dacă poți, consumă cât mai multe alimente proaspete și limitează achiziționarea alimentelor procesate și ultraprocesate ambalate în plastic.
