„În drumul postcomunist al României au fost până acum două mari etape în raport cu apartenenţa la NATO – una de tranziţie şi aspiraţie la aderare, înainte de 2 aprilie 2004; cea de-a doua de consolidare a poziţiei de stat membru al Alianţei în cei 20 de ani care s-au scurs de atunci. Aderarea la NATO nu a fost destinaţia noastră – a fost un început pentru noi. Începutul transformării şi al efortului întregii societăţi de a deveni mai bună şi mai dreaptă. Mă simt mândru când privesc în urmă la ultimii 20 de ani şi văd diferenţele semnificative, care se datorează şi efortului a zeci de mii de oameni, din care am avut onoarea să fac parte şi eu”, a ţinut să precizeze preşedintele Senatului.
Nicolae Ciucă a subliniat că ”ţara noastră a pornit pe drumul integrării euro-atlantice, imediat după 1990, cu neobosită determinare”.
”Am fost primii care am semnat în 1994 Parteneriatul pentru Pace. Iar atunci când a fost nevoie, nu am ezitat să participăm cu trupe în teatrele de operaţii alături de aliaţi. Exact în urmă cu 20 de ani, mă aflam în Irak, la comanda unui batalion de infanterie, ca parte a coaliţiei internaţionale. După intrarea în Alianţa Nord Atlantică, România a asumat obiective ambiţioase. Ţara noastră nu a rămas la statutul de simplu beneficiar, ci a devenit o sursă de securitate în regiune, un pilon esenţial al Alianţei Nord-Atlantice la Marea Neagră”, a arătat el.
”Pentru aceasta, vă mulţumim domnule preşedinte, căci în 2015, alături de ceilalţi decidenţi politici, aţi acordat atenţia cuvenită nevoii de bugetare pentru înzestrarea Armatei Române! Ca Şef al Statului Major al Apărării, începând cu 2015, am participat la implementarea deciziei politice de a creşte bugetul Apărării şi de a investi în dotarea şi modernizarea Armatei României. O democraţie puternică are nevoie de o armată puternică. Iar o armată puternică, oricând pregătită să îşi apere cetăţenii, este cea mai bună cale de a preveni ameninţările”, a afirmat Ciucă.
”România este în prima linie a sprijinului pentru Ucraina. La doar câteva sute de kilometri de locul în care ne aflăm, bombele ruseşti cad peste case, peste şcoli, peste pieţe ucigând oameni nevinovaţi. Nu departe de aici, soldaţi ucraineni luptă cu mijloacele de care mai dispun, dar cu neobosit curaj, pentru a-şi apăra ţara şi pentru a apăra libertatea şi democraţia. Ca fost militar, ştiu ce înseamnă să pleci la război şi să-ţi laşi familia în urmă, ştiind că s-ar putea să nu te mai întorci. Sunt mândru că România contribuie la apărarea Ucrainei şi dă dovadă de solidaritate. Este un lucru corect”, a declarat Nicolae Ciucă. El a menţionat că acţiunile sunt cele care arată adevărata faţă a aliaţilor, iar în acest caz acţiunile vorbesc pentru România. ”Dacă vrem ca pacea să revină pe continentul nostru, dacă vrem să lăsăm generaţiilor următoare o lume mai sigură, bazată pe respect pentru regulile internaţionale, avem datoria să sprijinim Ucraina să câştige războiul împotriva Rusiei. Trebuie să dăm Ucrainei tot ce are nevoie, nu doar să se apere, ci să câştige. De victoria Ucrainei depinde spre ce fel de viitor ne îndreptăm”, a spus Ciucă.
”Este momentul să deschidem un alt capitol istoric. România are nevoie de un nou proiect de ţară, care să răspundă provocărilor prezentului şi să definească viitorul. Trebuie să ne întrebăm: cum vrem să arate România peste 10 sau peste 20 de ani? În interiorul acestui proiect de ţară putem să ne gândim următorii 10 ani ca un „deceniu al siguranţei” pentru România şi pentru români. Nu includ aici doar creşterea capacităţii de apărare şi investiţia în industria de apărare, ci toate elementele care fac o societate puternică. Cred că România viitorului este una cu instituţii democratice solide, capabilă să ofere siguranţă la nivelul întregii societăţi. România viitorului este un pol de independenţă energetică, excelează în inovaţie şi tehnologie, pune accentul pe educaţie şi pe combaterea dezinformării şi mai ales investeşte în oameni şi în potenţialul lor”, a afirmat Nicolae Ciucă.
