Astfel, în săptămâna 8 – 15 aprilie, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, iar cantităţile de precipitaţii vor fi deficitare în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în regiunile nordice, potrivit Agerpres.În săptămâna 15 – 22 aprilie, temperaturile medii vor fi uşor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile, dar mai ales în cele extracarpatice. Regimul pluviometric va fi uşor excedentar în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în zonele montane.Estimările meteorologice pentru ultima săptămână din aprilie arată o temperatura medie a aerului la valori uşor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.În săptămână 29 aprilie – 6 mai, mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, iar regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă în regiunile sudice şi sud-estice, iar în rest va fi în general deficitar.ANM a publicat şi caracterizarea climatică a lunii aprilie, o lună reprezentativă de primăvară, mai stabilă decât martie, fenomenele specifice iernii fiind rar resimţite, în timp ce fenomenele extreme de vară au o frecvenţă foarte redusă.Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2023, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii aprilie are valori pozitive în cea mai mare parte a teritoriului României. Cele mai ridicate valori medii de temperatură, peste 12 grade Celsius, se înregistrează în sudul şi sud-vestul ţării.În Câmpia Română, Câmpia de Vest, în zonele joase de luncă din Transilvania (Culoarul Mureşului) şi din Moldova, dar şi în mare parte din Dobrogea, temperatura medie este cuprinsă între 10 şi 12 grade Celsius. În zonele de podiş din Moldova şi Transilvania, precum şi în dealurile subcarpatice, valorile medii de temperatură se încadrează între 8 şi 10 grade. De la poalele munţilor şi până la altitudini de 1000 de metri, temperatura medie este cuprinsă între 2 şi 6 grade Celsius. La altitudini mai mari de 1.000 de metri, valorile medii de temperatură scad constant, dar menţinându-se pozitive până la aproximativ 1.500 de metri. În masivele înalte din Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Orientali acestea scad sub zero grade, ajungând la -2 grade Celsius pe piscurile cele mai înalte.Potrivit analizei ANM, temperatura maximă absolută a lunii aprilie în România este 35,5 grade Celsius, înregistrată la Bechet, în 10 aprilie 1985. În aceeaşi zi, maxima la Bucureşti a fost de 31,6 grade, înregistrată la Bucureşti Filaret. În luna aprilie 1985, mai ales în jumătatea de sud a României, temperaturile maxime absolute au depăşit 30 grade Celsius la peste 20 de staţii meteorologice.La Bucureşti, temperatura maximă absolută a lunii aprilie este de 34,4 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în 26 aprilie 1934. La staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a fost înregistrată în 6 aprilie 1998 şi are valoarea de 32,2 grade, iar la Bucureşti Afumaţi, aceasta s-a înregistrat în 17 aprilie 1956 şi este 31,6 grade Celsius.Ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime absolute mari în luna aprilie, peste 25 de grade Celsius, au fost: 2013, 2012, 2007, 1998, 1989, 1985, 1950, 1934, etc.În topul anilor cu cele mai calde luni aprilie s-au remarcat: 1968, 1989, 2000, 2016, 2018 etc.Pe de altă parte, temperatura minimă absolută a lunii aprilie în România este minus 26 grade Celsius şi a fost înregistrată în zilele de 1, 3, 4, 8 şi 15 aprilie 1940, la staţia meteorologică Vf. Omu. Temperaturi minime foarte scăzute, în luna aprilie, s-au mai înregistrat în anii: 2003, 1997, 1963, 1957,1954, 1940, 1929.”Anul 2003 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 52, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor staţii, cu precădere în perioada 7 – 9 aprilie, valorile fiind sub minus 18 grade Celsius în zona montană (-18,4 grade la Vf. Ţarcu, -16,4 grade la Bâlea-Lac, -16,2 grade la Vlădeasa 1.800) şi sub minus 12 grade Celsius în zonele mai joase (-11,1 grade la Sibiu, -11 grade la Roşia Montană, -9,6 grade la Sânnicolau Mare)”, se arată în analiza meteorologilor.În topul anilor cu cele mai reci luni aprilie se află: 1965, 1974, 1980, 1982, 1997, 2021 etc.În ceea ce priveşte Capitala, minima absolută a lunii aprilie este minus 9,5 grade Celsius, înregistrată în data de 6 aprilie 1929, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, minima absolută a fost înregistrată în 2 aprilie 1923 şi are valoarea de minus 5,5 grade, iar la Bucureşti-Afumaţi, aceasta s-a înregistrat în 4 aprilie 2004 şi este minus 3,8 grade Celsius.Din punct de vedere al precipitaţiilor, luna aprilie se remarcă prin creşterea intensităţii acestora, ca urmare a apariţiei averselor de ploaie, însoţite uneori şi de descărcări electrice.Din datele înregistrate în perioada 1961-2023 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale din aprilie au valori sub 40 mm în Bărăgan şi Dobrogea, acestea coborând sub 30 mm în Delta Dunării. Precipitaţiile cresc semnificativ, din sud-estul ţării către nord-vestul acesteia, dar şi odată cu creşterea altitudinii.Astfel, în cea mai mare parte a Câmpiei Române, Câmpiei de Vest, Podişului Moldovei şi cel al Transilvaniei, valorile medii multianuale ale cantităţii de precipitaţii ajung la 50 mm. Arealul munţilor şi cel subcarpatic este caracterizat de valori ce pot ajunge la 75 mm. În masivele muntoase înalte, mediile lunare multianuale depăşesc 75 mm.Potrivit ANM, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din aprilie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 280 mm, la Vf. Omu, în anul 1932.La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din aprilie este de 160,4 mm, înregistrată la Bucureşti-Băneasa, în anul 1997. În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Filaret, aceasta fiind 159,7 mm, respectiv 159,2 mm.De asemenea, au mai fost câţiva ani în care s-au înregistrat precipitaţii abundente în luna aprilie, multe dintre valori fiind maxime absolute ale staţiilor: 2014, 2005, 1997, 1984, 1977.În topul anilor cu cele mai ploioase luni aprilie se enumeră: 1977, 1997, 1999, 2008, 2014 etc., iar în cel cu cele mai secetoase luni aprilie se află: 1968, 2007, 2009, 2018 şi 2020.Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 110,4 mm, înregistrată la Păltiniş, în 24 aprilie 1933.La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 60 mm, înregistrată în 18 aprilie 1988, la Bucureşti-Afumaţi. La Bucureşti-Băneasa, maxima absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este 45,8 mm, înregistrată în 15 aprilie 1996, iar la Bucureşti-Filaret maxima este 39,8 mm, înregistrată în 25 aprilie 1977 şi 2 aprilie 1997.
