NATO se află în plin proces de dezbatere şi căutare a consensului cu privire la numele următorului secretar general al Alianţei Nord-Atlantice, dar poziţia Washingtonului este aceea că îl susţine pe deplin pentru această funcţie pe actualul premier olandez Mark Rutte, deşi apreciază faptul că preşedintele Klaus Iohannis, „un prieten”, a decis să intre în competiţie, a declarat marţi, într-un briefing de presă la Bruxelles, ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith.
Reprezentantul permanent al SUA la NATO a ţinut să sublinieze că Washingtonul are, deopotrivă, „cel mai mare respect” pentru Klaus Iohannis, pe care l-a calificat drept un prieten.
„Cred că sunteţi conştienţi de faptul că poziţia SUA este că îl susţinem pe deplin pe Mark Rutte ca viitor secretar general, dar avem cel mai mare respect şi pentru prietenul nostru, preşedintele Iohannis, şi apreciem că a intrat în competiţie şi îi dorim toate cele bune, în timp ce noi continuăm să dezbatem această problemă (alegerea viitorului secretar general – n.r.) în cadrul Alianţei”, a declarat Julianne Smith.
Ea a subliniat că în prezent ambasadorii celor 32 de ţări membre NATO discută şi dezbat argumentele pro şi contra celor doi candidaţi.
„Noi, toţi cei 32 de ambasadori de aici, din cadrul NATO, suntem în toiul căutării unor potenţiali succesori (pentru actualul secretar general Jens Stoltenberg – n.r.). Şi există doi candidaţi oficiali, după cum ştiţi. Îi avem pe Mark Rutte din Olanda şi pe preşedintele Iohannis din România. Există o dezbatere în curs de desfăşurare în cadrul Alianţei cu privire la calificările acestor doi lideri foarte impresionanţi şi vom continua să dezbatem argumentele pro şi contra ale acestor două persoane până când vom ajunge la un consens asupra unuia dintre ei”, a declarat ambasadoarea.
Americanii merg pe soluția unui consens
Julianne Smith a adăugat că „speră” ca în săptămânile următoare să se ajungă la un consens, dar a precizat că nu se ştie care va fi momentul exact.
„Cu siguranţă, dorim să ajungem la o decizie în această privinţă cât mai curând posibil. Cred că cel mai târziu am dori ca acest lucru să fie rezolvat până la summitul de la Washington”, a punctat ambasadoarea, menţionând că „asta este tot ce poate spune în acest moment”.
Luna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, argumentând că decizia are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea estică, şi angajamentul său ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale Alianţei Nord-Atlantice.
În momentul în care Iohannis a făcut anunţul, cel puţin 20 dintre cei 32 de membri ai NATO, între care cei mai importanţi membri occidentali – SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania -, îşi anunţaseră sprijinul pentru Mark Rutte. Iohannis ar putea câştiga însă teren mai ales în rândul esticilor, în condiţiile în care Ungaria şi Bulgaria, cărora li s-ar putea adăuga Turcia, au anunţat deja că nu sunt de acord cu olandezul Rutte în fruntea NATO.
Pentru obţinerea poziţiei de secretar general al NATO este nevoie de consens, votul presupunând unanimitate. Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, deja prelungit de două ori, se încheie în luna octombrie.
