Statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) nu au reuşit să ajungă joi, după doi ani de discuţii dificile, la un acord internaţional menit să pregătească mai bine lumea pentru o viitoare pandemie, negocierile urmând să fie reluate în aprilie, transmite vineri AFP.
Cele 194 de state reunite în cadrul OMS au decis să elaboreze un text obligatoriu pentru a evita repetarea greşelilor mortale şi costisitoare din timpul gestionării catastrofale a epidemiei de COVID-19, care a dezvăluit în ce măsură lumea nu era pregătită să facă faţă unei crize de o asemenea amploare, potrivit AFP.
A noua şi ultima rundă de negocieri s-a deschis la 18 martie şi s-a încheiat joi fără un text final.
”Nu sunteţi departe de a ajunge la un acord”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în timp ce discuţiile s-au încheiat la sediul organizaţiei de la Geneva.
”Am încă speranţa că veţi ajunge acolo”, a adăugat el, amintind că ”un acord reprezintă un instrument care salvează vieţi, nu doar o bucată de hârtie”.
Ghebreyesus a făcut apel la state să se întoarcă la lucru pentru a ajunge la un acord final până la sfârşitul lunii mai.
Discuţiile au început în februarie 2022, ţările urmărind să adopte în mod oficial textul la următoarea Adunare Mondială a Sănătăţii, care va începe la 27 mai la Geneva.
Însă, după doi ani şi după ce trauma pandemiei s-a estompat deja, se menţin în continuare puncte semnificative de fricţiune, proiectul de acord rămânând plin de formulări provizorii între paranteze, semnalând posibile alternative, notează AFP.
Discuţiile sunt cu atât mai dificile cu cât membrii OMS sunt obişnuiţi să ajungă la acorduri prin consens, prin găsirea unor puncte comune, procedură ce durează de obicei mulţi ani.
”Prea detaliat”
Speranţa de a se ajunge la un acord nu este însă complet anihilată, iar ţările trebuie să decidă dacă îşi permit zile suplimentare de negocieri, de la 29 aprilie până la 10 mai.
Biroul organismului interguvernamental de negociere, care conduce discuţiile, va elabora un nou text până la 18 aprilie şi îşi propune să finalizeze discuţiile până la 5 mai.
Proiectul actual a ajuns de la 30 de pagini la aproape 100 de pagini, cu amendamentele propuse. Unii participanţi doresc ca biroul să îl reducă la 20 de pagini.
”Este pur şi simplu prea lung”, a comentat un diplomat occidental, citat de AFP. ”Este prea detaliat şi prea mare. Este imposibil să fii de acord pe 30 de pagini cu un asemenea nivel de incertitudine într-un timp atât de scurt”, a adăugat acesta.
Grupurile care lucrează la proiect au avertizat că presiunea de a ajunge la un acord ar putea conduce la un text diluat, care nu ar contribui cu nimic la a face lumea mai sigură decât era înainte de pandemia de COVID-19.
”Salvarea aparențelor”
K. M. Gopakumar, cercetător principal în cadrul Third World Network, care participă la discuţii, a declarat pentru AFP că noul text va fi probabil un document mai scurt, care ar putea fi completat ulterior. ”Au trecut de la un tratat cu drepturi depline la un document mult mai concis”, a declarat el la sediul OMS. ”Este vorba în acest moment de un exerciţiu de salvare a aparenţelor, pentru că îşi doresc în mod absolut ca totul să se termine până în mai”, a adăugat el.
Subiectele cheie aflate încă în discuţie includ accesul la agenţi patogeni emergenţi, o mai bună prevenire şi monitorizare a focarelor, o finanţare fiabilă şi transferul de tehnologie către ţările mai sărace.
Statele europene doresc investirea unor sume mai mari în prevenţie, în timp ce ţările africane – lăsate în urmă în timpul COVID-19 – doresc acces la cunoştinţe şi finanţare, dar şi la testări, vaccinuri şi alte tratamente.
Statele Unite doresc o garanţie a transparenţei şi a partajării rapide a datelor referitor la orice focar de boală necunoscută.
Naţionalismul şi egoismul vaccinal, lipsa echipamentelor de protecţie, expunerea şi epuizarea lucrătorilor sanitari şi donaţiile de stocuri de seruri aproape expirate din partea ţărilor bogate către cele sărace, sub pretextul solidarităţii, sunt doar câteva dintre numeroasele disfuncţionalităţi relevate în timpul celei mai recente pandemii.
În opinia specialiştilor, China, la rândul său, a întârziat prea mult, în decembrie 2019, furnizarea informaţiilor referitoare la COVID-19 şi foarte curând a devenit prea târziu.
În lipsa unui acord, ”vom asista la aceleaşi inegalităţi, aceeaşi lipsă de coordonare, aceleaşi pierderi evitabile de vieţi şi mijloace de trai şi aceleaşi tulburări sociale, economice şi politice ca cele observate în timpul COVID-19”, a avertizat săptămâna aceasta Tedros Adhanom Ghebreyesus.
