Liderul rus Vladimir Putin a avut convorbiri separate cu omologii săi turc şi sirian, Recep Tayyip Erdogan şi Bashar al-Assad, dar şi cu lideri ai unor foste republici sovietice din Asia Centrală cu populaţie musulmană, principala idee fiind, potrivit comunicatelor Kremlinului, aceea a unei cooperări mai strânse în lupta împotriva terorismului, în urma atacului de la sala de concerte din Moscova, soldat cu 137 de morţi şi care a fost revendicat de Statul Islamic.
Potrivit unuia dintre comunicate, Erdogan a transmis „profundele şi sincerele sale condoleanţe familiilor şi prietenilor victimelor” şi „a subliniat necesitatea urgentă a unei cooperări bilaterale mai strânse în lupta împotriva ameninţării teroriste”, relatează News.ro.
În conversaţia cu Putin, liderul sirian Bashar al-Assad „a urat tărie familiilor şi prietenilor victimelor”, iar cei doi lideri „au convenit să intensifice contactele (…) în abordarea combaterii terorismului”, potrivit Kremlinului.
Rusia este cea mai puternică putere străină care operează în Siria alături de Bashar al-Assad, în timp ce Turcia a susţinut forţele care i se opun preşedintelui sirian, însă Statul Islamic este un duşman comun.
Kremlinul a anunţat că Putin a purtat conversaţii telefonice sâmbătă şi cu liderii din Belarus, Uzbekistan şi Kazahstan în care toate părţile şi-au afirmat dorinţa de a lucra împreună pentru a lupta împotriva terorismului.
De asemenea, duminică Putin a vorbit cu liderii din Azerbaidjan şi Tadjikistan.
Potrivit presei ruse, unii dintre suspecţii de la Crocus City Hall ar fi din Tadjikistan. Autorităţile din această ţară din Asia Centrală declaraseră însă că „nu au primit nicio confirmare din partea autorităţilor ruse” pe această temă. Duminică, preşedintele Republicii Tadjikistan, Emomali Rahmon, i-a telefonat lui Vladimir Putin pentru a-şi exprima profundele condoleanţe şi sentimentele de solidaritate cu poporul rus în legătură cu moartea civililor ca urmare a atacului terorist, arată un comunicat. Potrivit Kremlinului, Vladimir Putin şi Emomali Rahmon au remarcat că serviciile speciale şi agenţiile specializate ale Rusiei şi Tadjikistanului lucrează îndeaproape pentru a contracara terorismul, iar această activitate va fi intensificată.
Redactorul-şef de la Russia Today, Margarita Simonian, una dintre figurile propagandei Kremlinului, a publicat sâmbătă o înregistrare video din timpul prinderii suspecţilor în care se vede cum unul dintre ei, un tânăr bărbos, este interogat agresiv pe marginea drumului, răspunzând într-o rusă cu accent puternic străin la o serie de întrebări. El a declarat că a zburat din Turcia la 4 martie şi că a primit instrucţiuni de la persoane necunoscute, prin intermediul Telegram, pentru a efectua atacul în schimbul unor sume de bani. Bărbatul a tremurat pe tot parcursul interogatoriului. Iniţial, el a fost arătat întins pe burtă, cu mâinile legate la spate, cu bărbia sprijinită pe cizma unei figuri în uniformă de camuflaj. Ulterior, a fost ridicat în genunchi. Un alt bărbat cu tăieturi şi vânătăi pe faţă a fost arătat în timp ce era interogat prin intermediul unui interpret, în timp ce stătea pe o bancă cu mâinile şi picioarele legate.
Denunţând un „act terorist barbar”, Vladimir Putin a promis sâmbătă că îi va pedepsi pe cei responsabili, într-un discurs televizat. Liderul rus a anunţat că „cei „patru autori” ai atacului au fost arestaţi „în timp ce se îndreptau spre Ucraina” şi nu a menţionat deloc faptul că organizaţia teroristă Stat Islamic a revendicat atentatul.
Anterior, Kremlinul anunţase „arestarea a 11 persoane, inclusiv patru terorişti implicaţi în atac”. Aceşti patru „cetăţeni străini” au fost capturaţi în regiunea Briansk, care se învecinează cu Ucraina şi Belarus, potrivit autorităţilor. Ei ar fi avut legături cu persoane din Ucraina care urmau să le faciliteze intrarea în această ţară.
Ucraina a negat că ar avea vreo implicare în atentatul de la sala de concert Crocus, în timp ce oficialii occidentali, ca şi cei ucraineni avertizează că Moscova s-ar putea folosi de atentat pentru a da vina pe Kiev şi pentru a escalda astfel intervenţia sa agresivă în Ucraina.
