Un studiu realizat de specialişti într-un penitenciar din România conturează profilul deţinutului recidivist: provine din familii disfuncţionale, a săvârşit fapte penale în copilărie, abandon şcolar, consumă alcool şi substanţe interzise.Studiul a fost efectuat în cadrul proiectului SECURE „O comunitate sigură, educată şi implicată în mod responsabil” implementat de Ministerul Justiţiei şi ANP la Penitenciarul Mărgineni, finanţat prin Mecanismul Financiar Norvegian cu suma de 1,7 milioane euro.Concluziile acestui studiu au fost prezentate marţi în cadrul unei dezbateri, la care au participat, printre alţii, Mihai Paşca, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, şi Dan Halchin, şeful Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Nicușor Dan, declarații exclusive la Realitatea Plus: „Candidatul comun al PNL-PSD nu ar avea șanse mari. Am o rezervă în privința candidaturii lui Piedone”În cadrul proiectului au fost efectuate cercetări psiho-sociologice printre persoanele recidiviste, atât deţinuţii din penitenciar, cât şi persoanele eliberate şi aflate sub supravegherea serviciilor de probaţiune, un sondaj în rândul populaţiei, interviuri cu poliţişti, gardieni, deţinuţi recidivişti şi non-recidivişti, angajatori publici şi privaţi, dar şi reprezentanţi ai unor furnizori de servicii sociale.În urma acestei cercetări se poate constata că profilul recidivistului român este conturat de următorii factori: provenienţa din familii disfuncţionale, săvârşirea de fapte penale din copilărie, abandonarea şcolii, consum de alcool şi substanţe interzise.* Familia disfuncţională este cel mai important predictor al recidivei penale din România. Unul din opt recidivişti provine dintre minorii faţă de care s-a luat la un moment dat o măsură de protecţie specială (plasament).De asemenea, 31% dintre recidivişti au avut cel puţin un părinte cu probleme de consum de droguri sau alcool şi 26% au avut măcar un părinte cu cazier judiciar.Toţi minorii care cresc în familii disfuncţionale caracterizate prin infracţionalitate, prin dependenţe de substanţe ale părinţilor, violenţă domestică, abuz în familie sunt persoane vulnerabile cu o probabilitate mare de comitere a unor fapte penale.* Jumătate dintre recidivişti sunt foşti minori care au abandonat şcoala. Abandonul şcolar este al doilea factor ca importanţă în determinarea riscului de recidivă.
Mărul otrăvit al premiilor Oscar. Câștigătorii trebuie să semneze un acord și să urmeze o regulă strictă după ce primesc premiul* Vârsta comiterii primei infracţiuni este un alt predictor important al recidivei. 24% dintre deţinuţi au fost privaţi de libertate în perioada de minorat şi o treime dintre condamnaţi au avut prima recidivă între 18 şi 24 de ani.Prevenţia şi intervenţiile timpurii sunt cele care pot reduce riscul la recidivă. Minorii care au comis fapte penale, inclusiv bullying, înainte de 14 ani, constituie un grup vulnerabil în privinţa persoanelor condamnate.* Alte vulnerabilităţi: 38% dintre recidivişti au avut probleme cu consumul de alcool şi 25% au avut probleme cu consumul de substanţe psihoactive sau droguri.Aproape jumătate dintre recidivişti se aflau sub influenţa alcoolului sau a drogurilor în momentul în care au comis infracţiunile.* Foştii deţinuţi se confruntă cu dificultăţi în a-şi găsi un loc de muncă având cazier. 84% dintre deţinuţi consideră că locul de muncă reprezintă cel mai important factor al prevenirii recidivei.
Soluția găsită de premierul italian Giorgia Meloni pentru a-i obliga pe copii să meargă la școală* Există un grad ridicat de stigmatizare şi respingere a foştilor de condamnaţi în ceea ce priveşte angajarea şi acceptarea lor în vecinătate, în comunitate sau în familie.Aproape trei sferturi (71%) dintre respondenţii unui sondaj ar alege în calitate de nou coleg de muncă mai degrabă o persoană deloc pregătită profesional, dar care nu are nicio condamnare penală, în detrimentul unei persoane foarte bine pregătite, dar care a fost condamnată de două ori în trecut.Totodată, 70% dintre persoanele intervievate nu ar alege să trăiască în aceeaşi localitate cu persoane care au avut mai multe condamnări, 73% nu i-ar accepta ca vecini, 84% nu i-ar accepta ca prieteni apropiaţi şi 89% nu ar accepta ca un membru al propriei familiei să se căsătorească cu o persoană recidivistă.Realizatorii acestui studiu spun că aceşti parametri vor trebui luaţi în considerare la elaborarea unei strategii naţionale pentru prevenirea recidivei, care să aibă ca obiective reducerea infracţionalităţii şi reintegrarea foştilor deţinuţi în societate.
