Sfântul Sfinţit Mucenic Artemon a fost preot în Laodiceea, Asia Mică, în vremea împăratului roman Diocleţian (284-305), prigonitor al creştinilor.În acel timp „a fost mare prigoană împotriva creştinilor; de vreme ce au fost trimişi muncitori prin toate cetăţile şi ţările stăpânirii romanilor, ca să aducă jertfe zeilor şi să silească pe creştini la închinarea de idoli, iar pe cei ce nu se vor pleca, să-i schingiuiască şi să-i ucidă. Deci, a mers în părţile Capadochiei un comit cu numele Patrichie, care săvârşea porunca împăratului”. (Vieţile Sfinţilor)Mai înainte însă de venirea acestuia, episcopul Laodiceei, Sisinie, aflând că se apropia comitul, s-a dus noaptea în templul zeiţei Artemida, împreună cu Sfântul Artemon şi cu mai mulţi creştini, şi i-a sfărâmat pe toţi idolii care erau acolo şi i-a ars cu foc.Întorcându-se apoi în biserică, îşi săvârşea obişnuitele rugăciuni şi-i întărea pe credincioşi, zicându-le: „Fiii mei, auzim de Antihrist cel ce vine în cetate, vrând să ucidă pe creştini. Deci, nimic să nu vă despartă pe voi de dragostea lui Hristos, nici focul, nici sabia, nici fiarele şi nici un fel de moarte oricât de cumplită”. (Vieţile Sfinţilor)Sfântul Artemon a fost supus la chinuri de către acel comite, care pentru a se vindeca de o boală L-a şi mărturisit şi a crezut în Hristos, iar mai pe urmă s-a lepădat.Cu ajutorul lui Dumnezeu, Sfântul Artemorn a scăpat nevătămat din încercările cumplite, căci „comitul, umplându-se de mânie, a ars o tigaie unde a pus pe sfântul mucenic, încă şi ţepi de fier a ars şi a poruncit ca să-l împungă şi cu alte fiare ascuţite să-i taie mădularele trupului”. (Vieţile Sfinţilor)Au venit astfel la credinţă mulţime de oameni care mărturiseau că Dumnezeul la care se închină Sfântul Artemon este Dumnezeul cel viu şi adevărat. După aceea prinzându-l cei necredincioşi, i-au tăiat capul şi astfel s-a dus la veşnicele locaşuri.
Pastila pentru suflet. Pilda zilei, sâmbătă, 13 aprilie: Ce te costă să fii bun
