Medicii din peste 300 de spitale din ţară au desfășurat, pe data de 3 aprilie o grevă de avertisment, nemulţumiţi fiind de faptul că Guvernul întârzie din nou în adresarea solicitărilor salariale înaintate de organizațiile sindicale. Principalele revendicări ale protestatarilor sunt legate de faptul că ultima Ordonanță gândită să adreseze problemele cu salarizarea din sănătate nu impune creșteri cară se acopere măcar rata inflației, precum și faptul că sporurile pentru ture, gărzi și condiții vătămătoare au fost practic înghețate la nivelul salarial de acum șase ani.
Surse din presă și din sindicate au transmis că în timpul grevei de miercuri medicii nu și-au neglijat pacienții, dar sunt pregătiți, în teorie, să ia în calcul o grevă generală dacă cerințele nu vor fi adresate de Guvern în cel mai scurt timp. Sindicaliştii Federaţiei Solidaritatea Sanitară din România din peste 300 de spitale din ţară au participat la greva de avertisment.
Ordonanța de Urgență nr. 19 din 7 martie 2024, prea puțin, prea târziu pentru medici
După protestele de mai mare anvergură care au avut loc la începutul lunii februarie, urmate de un miting la care au luat parte 5000 de angajați din sistemul de sănătate la începutul lunii martie, Guvernul a emis o ordonanță de urgență care, pentru protestatari a fost sub nivelul revendicărilor propuse. „Chiar dacă Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din sănătate prevede o serie de creşteri ale salariilor de bază pentru angajaţii din sănătate, ea este o Ordonanţă a inechităţii şi nedreptăţii”, afirmau sindicaliştii în martie.
Citește și: Grevă de avertisment de o oră, declanşată de sindicatele afiliate Federaţiei ”Solidaritatea Sanitară”
Potrivit ultimelor măsuri propuse de Guvern, personalul de suport din unitățile sanitare (TESA) va beneficia în acest an de o majorare a salariului de bază cu 25%, etapizat: 5% în ianuarie, 10% în martie și 10% în iunie, potrivit anunțului făcut recent de cealaltă Federația Sanitas. Totodată, după creșterile salariale conform OUG nr. 19/7 martie 2024, un asistent medical va câștiga în medie cu 2.000 de lei în plus.
Calculele propuse, la momentul emiterii OUG nr. 19/2024, de Federația Sanitas din România au mai arătat că un medic rezident va câștiga în medie cu cu 1.685 de lei în plus. Creșterea este etapizată și se aplică la salariul de brut de încadrare (de bază): ianuarie 2024: 5% raportat la salariul din decembrie 2023 martie 2024: 15% raportat la salariul din decembrie 2023 iunie 2024: 25% raportat la salariul din decembrie 2023
Daniel Bulboacă, FSSR: „Guvernanții refuză să înțeleagă că în sistemul de sănătate există un specific diferit al muncii”
Greva de avertisment a fost ultimul pas înaintea declanșării grevei generale propriu-zise, a explicat Daniel Bulboacă, vicepreședinte al Federației „Solidaritatea Sanitară” din România, pentru Ziare.com. „Greva de avertisment a fost declanșată împotriva politicilor economice și sociale ale statului, din cauza faptului că guvernanții nu respectă legislația în vigoare. Noi le solicităm să ne indexeze salariile cu rata inflației. Ne dorim să recâștigăm puterea de cumpărare pe care am avut-o în 2018. În schimb, majorările pe care guvernanții au fost dispuși să le ofere (n.r. prin OUG nr. 19/7 martie 2024) nu acoperă nici măcar inflația de pe ultimii doi ani”.
Sindicalistul a explicat că ordonanța prevedea o majorare în două tranșe. Prima a avut deja loc la 1 martie, iar a doua ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie. Cu toate acestea, sindicaliștii reclamă faptul că, finalul anului, cu aceste două majorări, angajații din sănătate tot se află cu aproape 10% sub nivelul inflației din ultimii doi ani. Iar la nivelul anului 2024, având în vedere prognoza BNR legată de evoluția inflației în 2024, medicii vor ajunge să câștige salarii cu 12,4% sub inflația ultimilor doi ani.
Mai pe larg, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a explicat calculele într-un comunicat de presă emis în timpul protestelor de anul acesta: „ Realitatea evoluției veniturilor salariale ale angajaților din sănătate este demonstrată de datele statistice oficiale, care arată că inflația în perioada 1 ianuarie 2022 – 1 ianuarie 2024 este de 23,59%. Dacă din valoarea inflației scădem majorările salariale nominale medii din această perioadă, care au fost (în ultimii doi ani, incluzând 1 ianuarie 2024) de 6,25% devine evident faptul că doar în ultimii doi ani puterea de cumpărare a veniturilor salariale medii (veniturile salariale reale) ale angajaților din sănătate a scăzut cu 17,34%. O creștere cu 15% doar a salariilor de bază în următoarele luni înseamnă o creștere cu cel mult 10% a veniturilor salariale. În consecință, la momentul final al creșterilor salariale angajații din sănătate vor avea o scădere salariilor reale (a puterii de cumpărare a veniturilor salariale) cu cel puțin 7,34% raportat la inflația de până acum. Acestei scăderi i se va adăuga evoluția inflației din perioada următoare (4,7% până la sfârșitul anului 2024 pe prognoza BNR), care va determina la nivelul anului 2024 o scădere a veniturilor salariale reale de 12,4%.”
„Noi nu reușim să acoperim cu aceste două majorări nici inflația. Puterea noastră de cumpărare a scăzut dramatic din 2018 până în prezent, iar guvernanții refuză să înțeleagă că în sistemul de sănătate există un specific diferit al muncii. Salariații nu au salariu de bază, ci lucrează în diferite condiții de muncă, în anumite cazuri deosebit de periculoase, vătămătoare pentru care primesc o despăgubire sub formă de spor pentru riscurile la care se expun. Aceștia lucrează în ture, nopți, în weekenduri și sărbători legale, pentru care primesc, la fel, sporuri de tură, de weekend și așa mai departe. Toate aceste sporuri sunt raportate la 2018, la salariul care era atunci. Atât timp cât ei nu actualizează și celelalte componente salariale cu rata inflației, noi nu vom reuși să resimțim o majorare salarială efectivă, ajungând ca 70% să fie salariul și 30% să fie sporul. În 2018 proporția era 55 cu 45%. Sunt blocate în sumă fixă la nivelul lunii decembrie 2018”, a adăugat liderul sindical.
Reprezentantul FSSR a punctat că în sectorul bugetar de sănătate medicii sunt singura categorie de salariați care au pe contractul de muncă salariul din 2018. Aceștia, pentru asigurarea continuității serviciilor medicale, au încheiate contracte cu timp parțial pentru a presta activitate în linia de gardă. Pentru norma de bază sunt plătiți conform grilei de salarizare din Ordonanța 19, iar pentru contractul cu timp parțial, salariile sunt stabilite la nivelul de acum șase ani. „Nu au fost deloc actualizate, iar din acest motiv, din ce în ce mai mulți medici au început să-și dea demisia din contractele de gărzi, iar o pe viitor mai mulți vor proceda la fel”, a explicat Bulboacă.
Când ne putem aștepta la o grevă generală în Sănătate
Sindicalistul a ținut să clarifice faptul că o grevă generală va fi posibilă doar dacă salariații își doresc să participe: „Organizațiile sindicale pregătesc cadrul legal pentru desfășurarea grevei, dar nu putem face o grevă fără salariați.”
În acest sens, în perioada 25-28 aprilie, sindicaliștii vor lua parte la o ședință a Consiliului de Coordonare, organul de conducere al Federației care a declanșat greva împotriva condițiilor sociale și economice din sănătate. Atunci se vor centraliza toate semnăturile de grevă din teritoriu și, ulterior, sindicaliștii vor constata dacă este îndeplinit numărul suficient de semnături pentru a desfășura greva propriu-zisă.
În timpul grevei de avertisment, conducerea Federației a fost invitată la o discuție la nivelul Ministerului Sănătății, la care au participat și reprezentanți din Ministerul Muncii și Ministerul de Finanțe. În următoarea perioadă, până pe 25 aprilie, când va trebui luată o decizie privind greva generală, „a rămas să mai avem o întâlnire, de data asta, sperăm noi, de negociere la Guvernul României”, a explicat Daniel Bulboacă.
Organizațiile sindicale Sanitas și Solidaritatea Sanitară au organizat proteste anul acesta începând din ianuarie, revendicările fiind stipulate în aceiași termeni încă de atunci.
