1. Brânza dulce de vaci și smântâna fermentată
Dacă brânza dulce de vaci pusă pe o farfurie și lăsată la temperatura camerei se acoperă cu o crustă galbenă, dar nu-și modifică nici gustul, nici mirosul, cel mai probabil ea este preparată cu ulei de palmier. Brânza naturală începe să fermenteze.
Este suficient să o lăsați să se dezghețe pe o farfurie. Produsul natural se va înmuia, păstrându-și forma, în timp ce produs cu ulei de palmier se va topi mult mai lent, transformându-se într-un lichid semitransparent.
3. Cașcavalul
Cașcavalul fabricat cu ulei de palmier poate fi depistat ușor după gustul caracteristic de săpun. Un test și mai relevant este cel al expunerii la soare sau la căldură: cașcavalul adevărat se înmoaie și își pierde elasticitatea în câteva minute, în timp ce produsul falsificat, dimpotrivă, devine mai tare și pe suprafața sa apar stropi de ulei.
4. Untul
Ca și „brânza dulce de vaci”, untul contrafăcut rămâne printre dinți, lăsând depuneri grase pe limbă. Untul adevărat se topește ușor. La temperatura camerei untul natural se înmoaie, iar cel care conține grăsimi vegetale rămâne tare.
Denumirile ambigue sub care se ascunde uleiul de palmier
Potrivit specialiștilor, numărul produselor în care se regăsește uliul de palmier este impresionant și crește de la un an la altul. Practic, este imposibil să nu consumăm produse care conțin acest ingredient, dar putem să reducem expunerea dacă știm să decriptăm semnificația unor descrieri ce pot părea neutre.
„Produs brânzos”, „brânzică”, „lăptișor”, „smântânică”
Dacă le întâlniti pe ectihetel cel mai proibail este vorba de un fals, mai ales dacă prețul este modest.
Ulei vegetal
Termenul sub care se ascunde pe orice eticheta este acela de „ulei vegetal”, deci fugiti de orice produs unde nu este precizat tipul de grăsime folosit: daca e vegetal inseamna că e palmier, susține nutriționistul Mihaela Bilic.
