OrtodoxeSf. Cuv. Mc. Nicon şi cei 199 de ucenici ai lui
Greco-catoliceSf. cuv. m. Nicon şi cei 199 învăţăcei ai lui
Romano-catoliceSf. Turibiu de Mongrovejo, ep.
Sfântul Cuvios Mucenic Nicon împreună cu cei 199 de ucenici ai săi sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox în ziua de 23 martie.
Sfântul Nicon era din Neapole (Italia), soldat în armata romană, în vremea împăratului Deciu (249-251). Tatăl său era elin, dar Sfântul Nicon a învăţat de la mama sa, care era creştină, despre Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
S-a întâmplat într-o luptă, în care Sfântul Nicon şi-a pierdut mare parte din tovarăşi, să fie înconjurat de potrivnici. Şi-a adus atunci aminte de sfatul pe care îl primise de la mama sa şi ridicându-şi ochii la cer şi-a făcut semnul Sfintei Cruci spunând: „Hristoase, Dumnezeule Atotputernice, arată spre mine în ceasul acesta puterea Crucii Tale, că de acum făgăduiesc să fiu şi eu robul Tău, adică mă voi închina Ţie, împreună cu mama care m-a născut”. (Vieţile Sfinţilor)
Prin puterea Crucii lui Hristos, Nicon a scăpat dintr-o încercuire care părea cu neputinţă de străpuns.
Sfântul Nicon, după botez, a îmbrăcat haina monahală într-o mănăstire din insula Hios, care avea o obşte de 190 de călugări.
A fost hirotonit episcop şi i s-a încredinţat conducerea mănăstirii. Împreună cu toţi monahii de sub oblăduirea sa, Sfântul Nicon a plecat în Sicilia, unde a reuşit să întemeieze într-un munte o mănăstire cu viaţă deosebită. În drumul său s-a oprit la Neapole, iar la obştea de monahi s-au mai adăugat nouă bărbaţi, dintre cei care în trecut au fost ostaşi, camarazi ai Sfântului Nicon.
„Făcându-şi grădini şi răsaduri de tot felul, cu pomi aducători de roadă, au rămas acolo, unde Cuviosul Episcop Nicon a botezat pe acei nouă bărbaţi, care i-au fost lui altădată prieteni în oaste, şi i-a tuns pe dânşii în monahiceasca rânduială”. (Vieţile Sfinţilor)
În timpul persecuţiilor împotriva creştinilor, întreagă această obşte a Sfântului Nicon a fost arestată de guvernatorul insulei, Quintilian, şi toţi monahii au suferit martiriu, fiind torturaţi şi apoi omorâţi. Execuţia s-a desfăşurat rapid, căci demnitarul ştia că prin rezistenţa şi mărturisirea neîncetată a lui Hristos în timpul chinurilor aplicate în mod public, mucenicii îi conving şi pe alţii să devină creştini.
Sfântul Nicon a fost chinuit însă mult mai mult înainte de a fi ucis cu sabia.
