Reuters prezintă o listă a candidaţilor care participă la scrutin, precum şi o listă a celor care au vrut să candideze, dar nu au fost lăsaţi, relatează News.ro.
VLADIMIR PUTIN
Responsabil de toate pârghiile statului, actualul preşedinte Vladimir Putin (foto Profimedia), în vârstă de 71 de ani, este de aşteptat să obţină cu uşurinţă o victorie zdrobitoare şi un nou mandat de şase ani. Criticii Kremlinului spun că este un criminal de război autocrat care conduce prin frică, dar sondajele de opinie de acasă indică faptul că el este susţinut de majoritatea ruşilor, care îl consideră genul de lider dur necesar pentru a ţine piept a ceea ce ei consideră că ar fi un Occident intruziv şi expansionist.
Un institut de sondaje de stat a declarat în februarie că cercetările sale au arătat că peste 75% dintre ruşi sunt gata să voteze pentru Putin.
Fost locotenent-colonel KGB, Putin a fost numit preşedinte interimar în ultima zi a anului 1999 de către Boris Elţîn. El a avut apoi două mandate de patru ani, în perioada 2000-2008, înainte de a deveni prim-ministru în perioada 2008-2012. El a redevenit preşedinte în 2012, odată ce mandatele prezidenţiale au fost prelungite la şase ani, şi din nou în 2018. În 2020, au fost aduse modificări la Constituţie care i-au permis lui Putin să îndeplinească încă două mandate de şase ani începând cu 2024. Asta înseamnă că ar putea rămâne la putere până în 2036.
NIKOLAI HARITONOV
În vârstă de 75 de ani, membru al camerei inferioare a parlamentului rus, Duma de Stat, Haritonov (foto Wikipedia) este candidatul oficial al Partidului Comunist, ai cărui candidaţi au terminat pe locul al doilea, la distanţă, după Putin la fiecare scrutin prezidenţial din 2000 încoace. Haritonov, un siberian, a mai candidat în 2004 şi a obţinut 13,8% din voturi, faţă de 71,91% pentru Putin.
Un institut de stat de sondare a opiniei publice a declarat în februarie că cercetările sale au arătat că aproximativ 4% dintre ruşi sunt pregătiţi să voteze pentru el.
Agenţia de ştiri de stat TASS l-a citat spunând că nu i-ar găsi nicio vină liderului de la Kremlin. „El (Putin) este responsabil pentru propriul său ciclu de lucru, de ce l-aş critica?”, a declarat aceasta.
Haritonov susţine ceea ce Putin numeşte operaţiunea militară specială a Rusiei în Ucraina, dar în trecut s-a opus unora dintre politicile interne ale partidului de guvernământ pro-Putin, Rusia Unită, aflat la putere. El se bucură de sprijinul lui Ghennadi Zâiuganov, liderul veteran al Partidului Comunist, în vârstă de 79 de ani.
LEONID SLUŢKIMembru de rang înalt al Dumei de Stat, Leonid Sluţki (foto Wikipedia), în vârstă de 56 de ani, este liderul Partidului Liberal-Democrat al Rusiei (LDPR), ultranaţionalist. El a preluat funcţia de lider permanent al partidului după ce liderul veteran şi zgomotos al LDPR, Vladimir Jirinovski, a murit în 2022. Sluţki, un obişnuit al televiziunii de stat, unde îşi exprimă opiniile anti-occidentale, încearcă să profite de popularitatea defunctului său predecesor în rândul ruşilor, făcând campanie pe sloganul „Jirinovski continuă să trăiască”.
Un institut de stat de sondaje a declarat în februarie că cercetările sale au arătat că aproximativ 4% dintre ruşi sunt gata să voteze pentru el.
Sluţki a prezidat mult timp Comisia pentru afaceri internaţionale a parlamentului. El a vorbit despre necesitatea ca Rusia să câştige războiul din Ucraina şi despre importanţa menţinerii preţurilor alimentelor la un nivel scăzut.
În 2018, un grup de jurnaliste l-au acuzat pe Sluţki de hărţuire sexuală. O comisie parlamentară l-a exonerat, dar acuzatoarele sale au susţinut că a fost vorba de mituire.
VLADISLAV DAVANKOV
Vicepreşedinte al camerei inferioare a parlamentului, Duma de Stat, şi deputat al partidului politic Oameni Noi, la înfiinţarea căruia, în 2000, a contribuit tatăl său, om de afaceri, Davankov (foto Wikipedia), în vârstă de 40 de ani, este cel mai tânăr candidat înregistrat şi este laureat al mai multor distincţii de stat, inclusiv una din partea lui Putin.
El a declarat că nu îşi va critica adversarii politici. Principalele sale sloganuri de campanie sunt „Da la schimbări!” şi „E timpul pentru oameni noi!”. Davankov a încercat să se poziţioneze ca o persoană care se opune restricţiilor excesive asupra libertăţii personale a oamenilor şi – în contextul politicii ruseşti – ca o persoană mai liberală.
Fără a menţiona numele Ucrainei, el a declarat că este în favoarea păcii şi a discuţiilor, dar în condiţiile Moscovei şi fără cedări de teritorii.
Peste 5% dintre ruşi sunt gata să voteze pentru el, potrivit institutului de sondaje.
Și-ar fi dorit să candideze
ALEKSEI NAVALNÎI (arhivă foto), care a murit la vârsta de 47 de ani într-o colonie penitenciară din Arctica, în februarie, dorea să devină preşedinte al Rusiei şi a fost cel mai aprig critic intern al lui Putin. Susţinătorii lui Navalnîi îl acuză pe Putin că l-a asasinat, lucru pe care Kremlinul l-a respins.
În timpul vieţii, Navalnîi a acuzat Kremlinul că l-a ţinut departe de politică, fabricând o serie de dosare penale împotriva sa – inclusiv pentru fraudă şi extremism – pentru a-l încarcera.
Navalnîi l-a acuzat pe Putin că l-a otrăvit în 2020, lucru pe care Putin l-a negat.
Kremlinul l-a prezentat pe Navalnîi ca fiind un extremist susţinut de SUA care urmăreşte să destabilizeze Rusia şi care a comis infracţiuni reale. Principalii aliaţi ai lui Navalnîi sunt fie în închisoare, fie trăiesc în afara Rusiei.
Iulia, văduva acestuia, a făcut apel la ruşii care îl susţin pe defunctul ei soţ să se prezinte la secţiile de votare la 17 martie, la prânz, pentru a-şi face cunoscute astfel sentimentele. În trecut, Kremlinul a calificat astfel de apeluri drept „provocări”.
BORIS NADEJDIN (foto Wikipedia), în vârstă de 60 de ani, a încercat să ducă o campanie de lungă durată pe o platformă anti-război, dar Comisia Electorală Centrală (CEC) l-a descalificat în februarie.
Nadejdin îi surprinsese pe unii analişti prin criticile sale la adresa a ceea ce Kremlinul numeşte operaţiunea militară specială din Ucraina, pe care candidatul a numit-o „o greşeală fatală” şi despre care a spus că va încerca să o încheie prin negocieri.
Criticii Kremlinului spun că lui Nadejdin nu i s-ar fi permis nici măcar să facă campanie şi să strângă semnături fără binecuvântarea autorităţilor, lucru pe care el l-a respins.
În cele din urmă, CEC a declarat că a găsit deficienţe în semnăturile pe care el şi aliaţii săi le-au strâns în sprijinul candidaturii sale şi că unele erau ale unor persoane decedate. CEC a declarat că Nadejdin nu a reuşit, prin urmare, să strângă cele 100.000 de semnături autentice necesare pentru a deveni candidat. De atunci, acesta a contestat fără succes descalificarea sa la Curtea Supremă.
Fosta jurnalistă de televiziune Ekaterina Dunţova (captură foto), în vârstă de 40 de ani, a dorit să candideze la preşedinţie şi a cerut încetarea conflictului din Ucraina şi eliberarea deţinuţilor politici. Nefiind un nume cunoscut în interiorul Rusiei, oficialii electorali au descalificat-o în decembrie, invocând „numeroase încălcări” în documentele pe care le prezentase în sprijinul candidaturii sale. Încercările sale de a contesta decizia au eşuat.
Atunci când Dunţova a anunţat în noiembrie că a vrut să candideze, comentatorii au descris-o în diferite moduri ca fiind nebună, curajoasă sau ca făcând parte dintr-un plan pus la cale de Kremlin pentru a crea o aparenţă de competiţie, mai arată sursa citată.
