Pe 3 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a formulat o sesizare de neconstituţionalitate la CCR privind acest act normativ.
„Parlamentul a intervenit asupra condiţiei de a deţine de minium 3 ani permisul pentru categoria de vehicule B astfel încât acest tip de permis să poată fi utilizat şi pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg, categoria A1 şi a redus această perioadă la 2 ani. Astfel, deşi Parlamentul trebuia să îşi limiteze intervenţia la cadrul trasat de cererea de reexaminare a Preşedintelui, acesta a reconfigurat condiţiile în care deţinătorul unui permis pentru categoria de vehicule B ar putea utiliza permisul şi pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, excedând acestor limite şi a adoptat legea criticată cu încălcarea art. 77 alin. (2), prin raportare la art. 1 alin. (4) şi (5) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie”, argumentează şeful statului, în textul sesizării de neconstituţionalitate.
Totodată, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a menţinut sintagma „o experienţă de cel puţin (…)”, însă a redus cu un an durata menţionată, respectiv la cel puţin 2 ani.
„Noua redactare reflectă o concepţie legislativă diferită, care excedează sferei ideatice a dezbaterii pe care cererea de reexaminare ar fi trebuit să o declanşeze şi care ar fi trebuit să rămână circumscrisă clarificării aspectelor menţionate în conţinutul ei (modul în care se va face dovada absolvirii celor 10 ore de pregătire practică), nicidecum să determine schimbarea condiţiei privind durata deţinerii permiselor de conducere pentru categoria de vehicule B. În concluzie, soluţia legislativă rezultată în urma reexaminării are valoarea unei noi prevederi adoptate de Parlament, care denotă o nouă voinţă politică, exprimând o altă viziune decât cea cuprinsă în legea adoptată iniţial”, mai susţine preşedintele Iohannis.
El adaugă că această modificare poartă asupra unui aspect care nu a fost vizat de cererea de reexaminare şi nici nu poate fi calificată drept o schimbare de concepţie, consecinţă a reanalizării legii prin prisma observaţiilor formulate în cererea de reexaminare. Introducerea condiţiei ca „deţinătorii permiselor să aibă o experienţă de cel puţin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B” echivalează cu crearea, de novo, a unei dispoziţii legale, într-o modalitate care eludează cadrul constituţional, constituindu-se într-o revenire a Parlamentului asupra propriilor decizii, fără să existe o solicitare în acest sens, pe de o parte, şi, pe de altă parte, fiind sustrasă mecanismelor democratice instituite la nivel constituţional care asigură, în spiritul art. 1 alin. (4) din Constituţie, separaţia puterilor în stat, dar şi echilibrul şi controlul reciproc, astfel că preşedintele va fi privat de dreptul său constituţional consacrat de art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală de a solicita o eventuală reexaminare a acelei prevederi legale care nu a figurat în legea ce i-a fost iniţial transmisă spre promulgare, în conformitate cu cele statuate prin Decizia nr. 18/2023.
Dintr-o altă perspectivă, legea supusă controlului de constituţionalitate încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie prin prisma exigenţelor de claritate şi previzibilitate aşa cum sunt reglementate în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
„Considerăm că prin referirea la experienţa de cel puţin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B, norma devine neclară şi echivocă, generând confuzie în aplicare. În acest sens, folosirea unui termen general precum cel referitor la „experienţă” încalcă standardele de calitate a legii. Reglementarea circulaţiei pe drumurile publice prezintă o dublă relevanţă constituţională. Pe de o parte, este configurat conţinutul dreptului la liberă circulaţie, potrivit art. 25 din Constituţie, un drept de generaţia întâi, calificat drept inviolabilitate din perspectiva conţinutului său juridic, care implică atât obligaţii pozitive, cât şi negative din partea statului. Pe de altă parte, limitele stabilite dreptului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice ţin cont de scopul legitim al protejării drepturilor şi libertăţilor celorlalţi cetăţeni, precum drept la viaţă, integritate fizică sau a dreptului de proprietate”, mai argumentează Klaus Iohannis, în textul sesizării de neconstituţionalitate.
Acesta mai spune că modificarea operată de legiuitor în procedura reexaminării este una relevantă şi din perspectiva mecanismelor statale pentru configurarea conţinutului şi protejarea drepturilor mai sus amintite. Astfel, potrivit art. 335 din Codul penal, este incriminată infracţiunea de „Conducere a unui vehicul fără permis de conducere”.
„Potrivit conţinutului normativ al acestei infracţiuni: «(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, a unui tramvai ori a unui tractor agricol sau forestier de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. (2) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule, tramvaie ori tractoare agricole sau forestiere în România se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă; (…)»”, conform documentului citat.
Aşadar, conducerea unui autovehicul cu un permis de conducere necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv reprezintă o variantă atenuată a infracţiunii prevăzută de art. 335 din Codul penal, însă fapta a fost considerată suficient de gravă de legiuitor pentru a fi incriminată. Din aceste considerente, folosirea unui termen general precum cel de „experienţă” fără precizarea oricăror alte elemente suplimentare are implicaţii inclusiv asupra mecanismelor şi capacităţii statului de a proteja drepturile şi libertăţile altor cetăţeni în domeniul circulaţiei rutiere, mai susţine şeful statului.
În practică, dovada experienţei va fi dificil de probat, continuă preşedintele Iohannis.
„Este neclar dacă intenţia legiuitorului a fost de a asimila perioada de deţinere a permisului pentru o anumită perioadă de timp cu experienţa cerută de lege sau dacă este necesar ca dovada acestei experienţe să se realizeze în alt mod, situaţie în care norma este lacunară, neprecizând niciun criteriu pentru probarea experienţei (…) Înlocuirea cerinţei privind deţinerea permisului pentru categoria B de minimum 3 ani cu cea a experienţei de cel puţin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B depăşeşte cadrul dezbaterii declanşate de cererea de reexaminare şi exprimă o nouă voinţă politică cu privire la care Preşedintele României nu mai poate opune dreptul de veto suspensiv, prin formularea unei cereri de reexaminare”, conchide preşedintele Iohannis.
Pe 19 decembrie 2023, Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul care completează ordonanţa de urgenţă a Guvernului 195/2002, în sensul stabilirii valabilităţii permisului de conducere eliberat pentru categoria B şi în cazul anumitor tipuri de motociclete, dacă deţinătorul permisului are vârsta de 24 de ani împliniţi şi permisul eliberat pentru categoria B a fost obţinut cu cel puţin trei ani în urmă.
