Republica Moldova şi Franţa vor semna joi un acord de cooperare în domeniul apărării, ca parte a eforturilor Occidentului de a consolida capacităţile micului stat de la graniţa cu Ucraina, pe fondul temerilor că Rusia face eforturi tot mai mari pentru a destabiliza Chişinăul, după cum avertiza zilele trecute şeful spionajului de la Chişinău. În aceeaşi zi în care preşedinta Maia Sandu se va întâlni cu Emmanuel Macron, Parisul a convocat o videoconferinţă cu aliaţii Ucrainei la care se va discuta şi despre sprijinul pentru Republica Moldova, relatează Reuters.
Moldova are un buget de apărare mic şi are de mult timp relaţii tensionate cu Moscova, care s-au înrăutăţit pe măsură ce Chişinăul susţine Ucraina în războiul împotriva Rusiei. Rusia are trupe şi forţe de menţinere a păcii în Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova care şi-a menţinut autonomia timp de trei decenii cu sprijinul Kremlinului, notează Reuters.
Preşedinţia franceză a precizat miercuri, într-un comunicat, că acordurile de apărare şi cooperare economică vor fi semnate cu ocazia primirii preşedintei Maia Sandu la Palatul Elysee.
Preşedintele Emmanuel Macron va sublinia „sprijinul său pentru independenţa, suveranitatea şi securitatea Republicii Moldova, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a precizat comunicatul Preşedinţiei franceze.
Cele două ţări au ajuns la un acord iniţial în septembrie. Acordul include formarea personalului militar, dialog regulat în domeniul apărării şi schimbul de informaţii.
Scrisoarea de intenţie spunea că Parisul va sprijini eforturile Chişinăului de dezvoltare a capacităţilor militare, inclusiv posibila achiziţie de capacităţi de apărare antiaeriană precum sistemul Mistral al Franţei. La momentul respectiv, Republica Moldova a anunţat că a cumpărat radarul GM200 fabricat de Thales, care îi permite să îmbunătăţească supravegherea aeriană pentru a detecta şi urmări ţinte care se deplasează, de la altitudini joase până la altitudini foarte mari.
Ministrul francez al apărării a declarat că Parisul va efectua un audit al mijloacelor de apărare aeriană ale Republicii Moldova pentru a contribui la consolidarea securităţii spaţiului aerian moldovenesc.
În paralel cu vizita Maiei Sandu la Paris, statele occidentale vor avea joi o discuţie prin videoconferinţăă găzduită de Franţa pentru a vorbi despre creşterea sprijinului pentru Ucraina, dar şi pentru Republica Moldova.
AVERTISMENT AL ŞEFULUI SPIONAJULUI MOLDOVEAN: NOI ÎNCERCĂRI DE DESTABILIZARE DIN PARTEA RUSIEI
Regiunea Transnistria a cerut Rusiei în februarie să-i ajute economia să reziste la „presiunea” moldovenească, în cadrul unei reuniuni a sute de oficiali, considerată de guvernul proeuropean de la Chişinău drept un eveniment de propagandă.
Pe de altă parte, şeful spionajului din Republica Moldova a declarat marţi că Rusia plănuieşte noi încercări de a se amesteca în afacerile interne ale ţării, provocând proteste, interferând în viitoarele alegeri prezidenţiale de la Chişinău şi perturbând planurile de aderare la Uniunea Europeană.
Alexandru Musteaţă, şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), a declarat că agenţia sa a interceptat un nivel record de activităţi ale serviciilor de securitate ruseşti începând cu 2023 şi se aşteaptă la şi mai multe acţiuni destabilizatoare în acest an şi anul viitor. „Serviciile de informaţii ruseşti intenţionează să intervină şi în acest an în procesele electorale”, a declarat Musteaţă. „Avem informaţii că se încearcă compromiterea referendumului privind integrarea europeană, ingerinţa în alegerile prezidenţiale, precum şi discreditarea instituţiilor guvernamentale şi a politicienilor care susţin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, le-a spus jurnaliştilor şeful SIS.
Moscova neagă acuzaţiile de ingerinţă şi o acuză pe Maia Sandu că alimentează sentimentul antirusesc în Republica Moldova. Maia Sandu intenţionează să candideze pentru un al doilea mandat la alegerile prezidenţiale aşteptate în această toamnă, iar partidul ei a obţinut peste 40% din voturile exprimate în alegerile locale de anul trecut. Guvernul intenţionează să organizeze un referendum la nivel naţional cu privire la demersul pro-european al ţării şi, deşi nu a fost stabilită încă nicio dată, foarte probabil va avea loc odată cu alegerile prezidenţiale.
Musteaţă a declarat că Moscova a încercat să se amestece în alegerile locale din noiembrie anul trecut şi plănuieşte, de asemenea, să intervină în votul prezidenţial prin susţinerea politicienilor şi partidelor pro-ruse. Rusia va provoca probabil proteste în Moldova în martie şi aprilie şi va stârni sentimente separatiste, în special în estul şi sudul Moldovei, a spus el. La începutul acestei luni, Evghenia Guţul, şefa pro-rusă a regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova, a fost la Moscova şi a cerut Rusiei, la rândul său, sprijin şi menţinerea unor legături strânse.
FRANŢA ÎI INVITĂ PE ALIAŢII UCRAINEI ŞI PE ŞEFUL NATO LA O DISCUŢIE
Franţa i-a invitat pe miniştrii de externe şi ai apărării din principalele ţări care sprijină Ucraina, precum şi pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, să participe joi la o videoconferinţă menită să arate un „front unit” şi să vină cu propuneri concrete pentru a spori sprijinul pentru Kiev.
Preşedintele Emmanuel Macron s-a confruntat cu o reacţie negativă din partea multor aliaţi occidentali după ce a enunţat în mod deschis ideea trimiterii de trupe occidentale în Ucraina la o conferinţă care a fost organizată săptămâna trecută tot de Paris.
Pentru joi, fusese programată iniţial să aibă loc o conferinţă la Paris cu miniştri şi diplomaţi de rang înalt din 28 de ţări, dar aceasta a fost amânată în favoarea unei videoconferinţe, pe fondul criticilor că întâlnirea a fost convocată prea din scurt.
„Dezbaterea care a urmat (conferinţei de săptămâna trecută – n.r.) reflectă doar parţial realitatea discuţiei de la Paris şi nu ar trebui să umbrească determinarea noastră colectivă de a sprijini Ucraina”, se spune în invitaţia văzută de Reuters.
Invitaţia, trimisă miniştrilor în numele miniştrilor francezi de externe şi de apărare, este adresată, de asemenea, secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi şefului politicii externe a UE, Josep Borrell. Cei doi nu fuseseră invitaţi la evenimentul din 26 februarie.
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, va participa, de asemenea, prin apel video, au declarat diplomaţii.
Invitaţia precizează că reuniunea va analiza modalităţile de accelerare a livrării de capacităţi-cheie, în special aprovizionarea şi producţia de muniţie de artilerie, precum şi organizarea unui sistem care să permită partenerilor să îmbunătăţească modalităţile de golire a stocurilor de muniţie şi să stabilească noi opţiuni pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune.
De asemenea, precizează textul, „fără a deveni noi înşine părţi la conflict”, conferinţa va explora sprijinul în ceea ce priveşte apărarea cibernetică, eliminarea minelor sau muniţiilor, securizarea frontierei cu Belarus şi coordonarea producţiei şi întreţinerii de echipamente în Ucraina.
Invitaţia nu face nicio menţiune cu privire la o eventuală trimitere de trupe necombatante în Ucraina, lucru pe care oficialii francezi au sugerat că ar putea fi o posibilitate.
Pe de altă parte, un alt domeniu care ar urma să fie discutat este sprijinul pentru ţările direct ameninţate de Rusia, în special vecina Ucrainei, Republica Moldova.
