Între 2013 și 2023, ponderea agriculturii în ocuparea forței de muncă a scăzut în toate statele UE, însă cea mai mare reducere s-a înregistrat în România, aproape 9 %. Scăderi importante au fost raportate și în Croația și Portugalia. Cu toate acestea, România rămâne lider în Uniunea Europeană la numărul de persoane care lucrează în agricultură, cu peste 21% din totalul forței de muncă.
În 2020, aproape o treime din fermele Uniunii Europene erau în România, mult peste Polonia, Italia sau Spania, potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene.
Uniunea Europeană dispune de peste 157 de milioane de hectare de teren agricol, adică aproape 40% din suprafața totală. Diferențele între state sunt însă uriașe. În timp ce în Suedia și Finlanda agricultura ocupă mai puțin de 10% din teritoriu, Irlanda ajunge la aproape 72%. România se află în top: peste jumătate din suprafața țării este teren agricol, alături de state precum Ungaria, Olanda sau Danemarca.
Paradoxal însă, tocmai în aceste regiuni apare o altă problemă majoră. România, împreună cu Ungaria, Slovacia și Bulgaria, se află pe primele locuri în Uniunea Europeană la dificultăți privind accesul la alimente.
În 2024, între 15 și 19% dintre locuitorii acestor țări nu își permiteau o masă adecvată o dată la două zile. La polul opus se află Irlanda și Cipru, cu cele mai mici niveluri de insecuritate alimentară din UE.
Datele Comisiei Europene conturează un paradox periculos: România are una dintre cele mai mari suprafețe agricole și cel mai mare număr de ferme din Uniunea Europeană, dar rămâne printre statele cu cele mai mari dificultăți în asigurarea hranei pentru populație. În acest context, acorduri comerciale precum Mercosur riscă să adâncească dezechilibrele și să pună o presiune suplimentară pe un sector agricol deja fragil.
