Anii ’60 – primele formații beat cu chitare descoperă „textierul” Eminescu
Odată cu apariția formațiilor beat, primele trupe românești cu chitare electrice au început să caute texte puternice, poetice, care să dea greutate muzicii lor, iar versurile lui Eminescu au reprezentat o alegere naturală, mai ales că o serie de poezii se potriveau perfect, ca metrică, dar și ca tematică, unor adaptari ritmate.
Printre pionieri se numără Sideral, considerată de mulți drept una dintre primele formații beat care au folosit poezii eminesciene în repertoriu. Trupa a interpretat „Lacul”, într-o variantă cântată alături de Cornel Guriță și grupul Cometele – un moment care a deschis drumul pentru generațiile următoare.
Tot în aceeași perioadă, formația Sincron, coordonată de Cornel Fugaru, a inclus în repertoriu mai multe piese pe versuri eminesciene: „Și dacă”, „Somnoroase păsărele”, „Dorința”, „Mai am un singur dor” sau „Pe lângă plopii fără soț”.
Tot din acea perioadă, cunoscutul producător Titus Andrei amintește formația Coral, care a pus pe ritmuri inspirate de Beach Boy poezia „De ce nu-mi vii?”.
MONDIAL – „ATÂT DE FRAGEDĂ”, cel mai mare hit eminescian
Poate piesa care și peste timp și-a păstrat calitatea de hit evergreen este compoziția Mondial pe textul „Atât de fragedă”. Piesa a fost inclusă de TVR în topul celor mai îndrăgite 100 de melodii ale românilor.
Și grupul timișorean Pro Musica și-a făcut un renume din transpunerea pe muzică a versurilor marelui poet național. „Glossa”, baladă rămasă în repertoriu până în prezent, „Şi dacă…” sau „Dintre sute de catarge” sunt cele mai bune exemple.
Folkiştii au avut, de la sine înţeles, un cu
Folkiştii au avut, de la sine înţeles, un cult pentru marea poezie românească, în particular pentru Eminescu: Nicu Alifantis cu „O, rămâi” şi „Kamadeva”, Mircea Bodolan cu „La mijloc de codru”, „O, rămâi”, „Şi dacă”, Florin Săsărman – „Dormi”, Maria Gheorghiu – „Ruga Anei către Fecioara Maria”, Jul Baldovin – „Frumoasă-i”, Tatiana Stepa – „Răsai”, Tudor Gheorghe – „Sara pe deal”, Victor Socaciu – „Odă (în metru antic)”.Anii ’80 – Stela Enache și Gelu Bogardo aduc „La steaua” în zona pop
În anii ’80, interesul pentru poeziile eminesciene se diversifică. Pe lângă rock și folk, apar și adaptări pop cu influențe rock’n’roll.
Un exemplu emblematic este colaborarea dintre Stela Enache și compozitorul Gelu Bogardo, care au transformat poezia „La steaua” într-o piesă cu accente pop-rock, extrem de populară în epocă. Melodia a circulat intens la radio și TVR, contribuind la consolidarea imaginii lui Eminescu ca „textier universal”, potrivit pentru aproape orice gen muzical.
Noul val – Eminescu în rockul alternativ
În ultimul deceniu, trupa Firma readuce poezia eminesciană în atenția publicului tânăr, cu o versiune energică și modernă a piesei „Dulce Românie”.
