Președinta Maia Sandu a declarat deschis că va vota în favoarea unirii cu România în eventualitatea unui referendum, argumentând că acest pas este vital pentru supraviețuirea Republicii Moldova. Șefa statului a subliniat că, în contextul geopolitic actual marcat de agresiunea Rusiei, o țară mică nu mai poate rezista singură ca democrație suverană, unirea reprezentând singura garanție reală de securitate și stabilitate.
Pe fondul unei scăderi constante a electoratului pro-rus în Republica Moldova, de la 33% la 24%, tema unirii cu România revine în actualitate ca o soluție geopolitică viabilă. Subiectul, lansat inițial de Traian Băsescu și readus recent în atenția publică de Nicușor Dan, capătă o nouă dinamică în contextul lipsei unor lideri proruși influenți la Chișinău, decizia finală rămânând, conform liderilor politici, la latitudinea cetățenilor moldoveni.
Deși tema unirii revine periodic în discursul public, datele sociologice recente indică o fragmentare profundă a opiniilor pe ambele maluri ale Prutului. În România, societatea este practic divizată la egalitate, un sondaj Avangarde din septembrie 2025 arătând că 47% dintre cetățeni susțin proiectul unionist, în timp ce un procent identic se opune. În Republica Moldova, rezistența este și mai vizibilă: conform datelor iData din august 2025, doar 30% dintre moldoveni ar vota „pentru”, în timp ce o majoritate solidă de 60% respinge această posibilitate.
Totuși, perspectiva istorică oferă o imagine a schimbării graduale. Dacă la începutul anilor 2000, sub guvernarea comunistă a lui Vladimir Voronin, opțiunea unionistă era marginală, reprezentând doar 2% din electorat, ultimele două decenii au marcat o creștere constantă. Această evoluție a mers în paralel cu adoptarea valorilor europene, transformând unirea dintr-o idee de nișă într-un subiect central al dezbaterii identitare și politice.
