Într-o poastare pe rețelele de socializare, Dungaciu a subliniat faptul că declarațiile ministrului, inclusiv referirea la o ipotetică armă nucleară care ar fi „simplificat decizia României”, au provocat stupefacție. În opinia sa, astfel de afirmații ridică întrebări privind capacitatea de discernământ a unui demnitar care gestionează domenii sensibile de securitate.
Dungaciu amintește că, în statele cu practici instituționale solide, miniștrii Apărării și de Externe nu sunt expuși în emisiuni maraton, în afara programului, tocmai pentru a evita derapaje de comunicare. El compară situația cu un episod similar din 2018, când un alt ministru al Apărării a făcut declarații controversate, reacțiile internaționale fiind atunci imediate.
În analiza sa, sociologul afirmă că problema depășește nivelul unei simple gafe și indică o degradare a instinctelor politice și diplomatice la nivel guvernamental. Dungaciu evocă inclusiv un episod istoric din anii ’60, când liderii români de atunci au înțeles riscurile unei confruntări cu Statele Unite și au acționat cu prudență, în contrast cu situația actuală.
El susține că declarațiile ministrului Miruță nu pot fi minimalizate și că încercările presei de a le „îmblânzi” în transcrieri nu schimbă gravitatea momentului. În opinia sa, România se află într-un punct critic, în care lipsa de profesionalism și absența instinctelor de protecție pot genera vulnerabilități majore.
În final, Dungaciu afirmă că episodul arată o deteriorare profundă a capacității de analiză strategică la nivelul Executivului și că, din acest motiv, nu doar ministrul Apărării ar trebui să plece, ci întregul guvern.
