Deși revenise timid în ultimii ani, după o perioadă în care dispăruse complet din fauna țării, specia se confruntă din nou cu riscul dispariției. Pentru a preveni acest scenariu, specialiștii urmăresc cu atenție fiecare exemplar și caută soluții pentru refacerea populației.
Ultimele habitate, monitorizate pas cu pas
O asociație supraveghează cu rigurozitate zonele în care dropia mai poate fi găsită. Deși odinioară prezentă în mai multe regiuni, astăzi specia este încadrată la nivel global în categoria vulnerabilă, fiind amenințată de pierderea habitatelor. În anii ’50, declinul a fost dramatic, după ce pajiștile naturale au fost transformate în terenuri agricole, lăsând dropia fără spațiile de cuibărire de care depinde.
Coordonatorul programului dedicat acestei specii în cadrul Grupului Milvus, a explicat faptul că monitorizarea a început în 2007, în zona Salonta, județul Bihor. De atunci, echipele de specialiști încearcă să protejeze o populație aflată la limita supraviețuirii.
Eforturi pentru salvarea unei specii-simbol
Odată ce dispare dintr-o regiune, dropia revine cu mare dificultate, motiv pentru care conservarea exemplarelor existente este esențială. Programele de monitorizare nu se limitează la Bihor, ci acoperă întreaga Câmpie de Vest, unde se află ultimele zone propice pentru această pasăre.
În patru județe din vestul țării au fost instalate cuiburi artificiale, după ce s-a observat o scădere accentuată a populației. Măsura vine în contextul în care dropia a dispărut complet ca specie cuibăritoare în mai multe țări europene.
O singură populație în România
Directorul executiv al Grupului Milvus, Papp Tamás, subliniază că în România mai există o singură populație de dropii, localizată în apropierea orașului Salonta. Conservarea este dificilă, deoarece specia are nevoie de o agricultură adaptată nevoilor păsărilor, lucru greu de realizat într-o zonă dominată de agricultură intensivă.
Un program amplu de conservare
Protejarea dropiei face parte dintr-o inițiativă mai largă dedicată speciilor care depind de habitatele agricole. Specialiștii speră ca, în următorii șapte ani, eforturile combinate — monitorizare, protejarea habitatelor, instalarea de cuiburi artificiale și colaborarea cu fermierii — să ducă la stabilizarea populației și la menținerea dropiei ca parte a faunei României.
Câinii și pisicile în ger: la ce temperaturi rezistă și cum îi protejăm corect
