Potrivit părinților, Denis a avut timp de aproximativ un an episoade repetate de dureri abdominale. Copilul a fost consultat de mai mulți medici pediatri, însă nu a fost identificată o cauză clară. La un moment dat a fost suspectată intoleranța la lactoză, dar ecografiile și analizele efectuate nu au indicat nicio patologie. De asemenea, familia s-a prezentat anterior și la Unitatea de Primiri Urgențe, de unde copilul a fost trimis acasă.
Noi acuzații grave la adresa Spitalului Județean Constanța. Copil de doi ani, în moarte cerebrală
În noaptea de 17 spre 18 decembrie, în jurul orei 01:00, starea lui Denis s-a schimbat brusc. Copilul a început să acuze dureri abdominale extrem de intense, s-a zgâriat pe abdomen din cauza durerii și a avut episoade repetate de vărsături. Familia a ajuns la UPU în jurul orei 02:30, iar copilul a fost internat la ora 04:00, după ce analizele au arătat hiperglicemie.
Începând cu ora 06:00, după transferul pe secție, starea copilului s-a degradat rapid și vizibil. Denis avea dureri insuportabile, paloare extremă, buze albe, dificultăți respiratorii, mușca interiorul obrazului și era extrem de agitat. Mama a fost mușcată de mână în timp ce încerca să îl calmeze. Conform familiei, i s-a administrat paracetamol, informație comunicată de un medic rezident. După aplicarea măștii de oxigen, era evident că respira cu mare dificultate. A fost transferat pe secția de terapie acută, unde copilul nu mai permitea nici măcar atingerea sau mângâierea.
La insistențele medicilor de la Terapie Acută, s-a decis efectuarea unui CT. În acel moment, mama copilului susține că a fost martora unei remarci făcute de personalul de la Imagistică: „Iar ați venit voi cu pediatria voastră!”, urmată de explicația „avem deja programări făcute și oamenii așteaptă”, deși situația era una de urgență majoră.
Prin ce ar fi trecut părinții micuțului din cauza indiferenței cadrelor medicale
CT-ul a stabilit diagnosticul de volvulus intestinal cu necroză, fiind necesară intervenția chirurgicală de urgență. Denis a intrat în sala de operație în jurul orei 11:30. Din momentul prezentării la UPU, la ora 02:30, și până la intervenție, au trecut mai multe ore, timp în care, potrivit familiei, fiecare minut a fost crucial. În acest interval, părinților li s-a prezentat un teanc de documente pentru semnarea consimțămintelor, în timp ce copilul se zvârcolea de durere pe pat. În acel context, mama afirmă că anestezista i-a spus: „Mămico, astăzi, 18 decembrie, este o zi foarte importantă pentru copilul tău!”.
În timpul operației s-au constatat leziuni extrem de grave: volvulus cu afectarea întregului intestin subțire, necroză intestinală extinsă pe aproximativ 70 de centimetri, șoc toxic sever, malrotație intestinală cu oprirea rotației intestinale, cec poziționat subhepatic și aderent prin bride, precum și un mezenter extrem de subțire, răsucit în jurul arterei mezenterice, ceea ce a dus la ischemie severă.
După aproximativ cinci ore de intervenție chirurgicală, Denis a fost transferat în Terapie Intensivă. Copilul era intubat, ventilat mecanic, menținut în comă indusă și cu suport vasopresor, inclusiv noradrenalină. Evoluția a fost complicată de septicemie și disfuncție multiplă de organe. Familia susține că, în primele zile postoperatorii, nu a fost efectuat niciun CT cerebral și nu a existat consult neurochirurgical, pentru a evalua dacă septicemia a afectat creierul, scrie Ziuaconstanța.ro.
„Ce vreți să vă spunem? Că o să fie bine?”
Deși medicii chirurgi l-au vizitat constant, părinții afirmă că monitorizarea din punct de vedere ATI a fost deficitară. În seara operației, două medici ATI au ieșit din secție, iar la solicitarea de informații privind starea copilului, părinții ar fi primit răspunsul: „Ce vreți să vă spunem? Că o să fie bine?”. Pe timpul nopții, în secție nu ar fi fost prezent niciun medic, ci doar asistentele. Unele dintre ele comunicau cu medicul de gardă prin WhatsApp, întrebând dacă să modifice doza de noradrenalină.
Pe 20 decembrie, în tura de seară, o medică rezidentă ar fi oprit brusc administrarea de noradrenalină, fără a verifica tensiunea arterială și fără să știe că doza fusese deja redusă cu câteva minute înainte de o asistentă. În lipsa oricărui progres clinic, familia a cerut transferul într-un spital pediatric specializat, cu secție ATI superioară.
Transferul a fost acceptat pe 21 decembrie, însă părinților li s-a spus că trebuie să găsească singuri medic și spital primitor. După eforturi considerabile, Denis a fost acceptat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu. Transportul s-a făcut cu ambulanța, deoarece elicopterul nu a putut zbura din cauza ceții. Ambulanța a ajuns relativ repede, însă a existat și o oprire pe autostradă pentru alimentarea cu combustibil.
La sosirea în București, CT-ul cerebral a arătat edem cerebral sever cu angajare, blocarea fluxului sanguin cerebral, pneumotorax și insuficiență multiplă de organe. Potrivit familiei, mai mulți neurochirurgi le-ar fi spus că aceste afecțiuni ar fi avut șanse reale de tratament dacă ar fi fost depistate la timp, în Constanța. Investigațiile neurologice ulterioare au arătat EEG plat și test de apnee negativ, pe baza cărora s-a stabilit diagnosticul de moarte cerebrală.
Denis a ajuns la Spitalul Grigorie Alexandrescu din București
În prezent, Denis Gabriel este internat în ATI Chirurgie Pediatrică la Spitalul Grigore Alexandrescu, ventilat mecanic și cu suport vasopresor, fiind declarat în moarte cerebrală. Familia susține că diagnosticul este ireversibil, însă medicii continuă să facă tot ce este posibil pentru stabilizarea copilului, chiar și în această stare.
„Este strigător la cer cum un copil ajunge în moarte cerebrală din cauza nepăsării, aroganței și lipsei de asumare a unor cadre medicale, într-un sistem în care empatia și responsabilitatea ar trebui să fie fundamentale, mai ales când este vorba despre viața unui copil”, acuză familia.
