În timp ce cetățenii decontează eșecul managementului public prin taxe auto calculate manual și impozite pe locuințe majorate arbitrar, România rămâne prizoniera unui sistem administrativ învechit, incapabil să acopere cheltuielile curente din venituri proprii, bazându-se periculos pe datorie și fonduri europene deturnate de la scopul lor inițial.
„Am sfătuit-o pe soția mea să plătească la sfârșitul lui ianuarie sau în februarie. Eu pot înțelege aceste probleme: toate administrațiile fiscale nu au acum programul de computer necesar pentru a stabili impozitul auto în funcție de capacitatea cilindrică (cmc) și poluare. Ei nu au avut în sistemele computerizate acest gen de informații; practic, le-au primit de la poliție și au introdus datele manual. Se vor pune la punct în timp, dar supărarea este mare și regretabilă.
Administrațiile fiscale modifică manual schimbările de taxe
Problema cu impozitele și taxele locale este veche și trebuia rezolvată de ani de zile. În fiecare analiză făcută României, nu a existat ocazie să nu ni se impună astfel de taxe. La case, impozitul a crescut cu 80%, iar la mașini au apărut discrepanțe: hibridele au taxe mai mari decât vehiculele mai vechi. Taxele trebuiau să fie legate de viața reală. O clădire avea o valoare acum 10 ani, iar în 2026 are o altă valoare. Noi, până acum, nu aveam valoarea de piață; dacă imobilul era mai vechi, se aplica o reducere. Am ajuns în situația în care au căzut reducerile acordate pentru vechime, s-a amânat cu un an impozitarea clădirii în funcție de vechime, iar acum plătim ca pentru o clădire nouă.
Creșterea taxelor trebuia adusă la valori mai apropiate de UE
Ne uităm mereu spre țările dezvoltate. Când comparăm taxele României cu cele din Franța sau Germania, noi eram undeva la o zecime din ce încasau acele state. Dacă ei au 3 puncte procentuale, ne așteptăm și noi să avem măcar 2; eram mult în urmă. Această reformă trebuia făcută. Când a venit pandemia, în special în fabrici, oamenii au suportat acele plăți de 75% și au înțeles că a venit o „pauză de vară”. Acum, însă, este vina clasei politice.
Din păcate, de data aceasta nu am avut cauze obiective care să fi condus la această exagerare a deficitului bugetar. A fost încălcată o regulă fiscală simplă, de bun simț: cheltuielile de zi cu zi trebuie acoperite din venituri. Ori noi am acoperit cheltuielile curente din datorie; am avut cheltuieli mai mari decât veniturile. Iar aici au apărut economiști care au băgat în capul politicienilor următoarea idee: că dacă am investiții de 8% din PIB, pot să am și cheltuieli de 8% din PIB. Ce nu au spus este că jumătate din aceste investiții au fost făcute cu bani europeni. Mai avem tendința ca, în loc să folosim fondurile UE pentru investiții, burse sociale sau măsuri pentru bunăstarea imediată, să le folosim pentru cheltuieli curente.
Bolojan are o calitate: nu a venit de pe stradă ca prim-ministru, are experiență
Bolojan are o calitate: nu a venit de pe stradă ca prim-ministru, are experiență, a făcut restructurări, a transformat Oradea și Bihorul, dar se află într-o coaliție cu patru partide. El este restant la ora actuală pe cea mai importantă reformă pe care o așteaptă românii. Nu vorbim doar de impozite majorate, ci și de TVA și accize mărite, iar el vede că reforma s-a împotmolit când a venit vorba de administrația publică. Este vorba de reducerea cu 10% a cheltuielilor cu personalul. Știam de la bun început că se va înfunda cu reformele, pentru că Bolojan trebuie să facă acea reducere de 10%, dar nu poate ataca în condițiile actuale ale partidelor politice. Suntem blocați într-o reformă din 1968. Nu sunt atacate nici sectoarele publice care oferă educație sau sănătate, deși unele sunt neproductive.
Aceasta este o reformă care trebuie să schimbe gândirea. Bolojan avea în vedere salarizarea în funcție de performanță, dar nu există legea salarizării. Ministrul Rogobete a spus că sunt spitale cu aparate scumpe, dar fără specialiști. Aceea este o cheltuială neproductivă. Relația dintre Bolojan și Nicușor Dan este strict instituțională. Discută când au nevoie, dar nu sunt prieteni. PNL nu a avut niciodată o simpatie deosebită față de Nicușor. Când era „bâlbâială” cu candidații PNL pentru București, am întrebat de trei ori în organismul de conducere al PNL de ce nu îl susținem pe Nicușor. Mi s-a spus că nu e membru PNL și că vrea să fie independent. Nicușor Dan nu a avut niciodată susținere reală din partea PNL.
Ajutor Ucraina
Dacă UE și România consideră că Ucraina trebuie să reziste în fața Rusiei, atunci Ucraina are nevoie în fiecare an de 250 de miliarde de euro pentru a susține acest război. Acești bani nu înseamnă nici măcar 1% din PIB-ul UE. Dacă Ucraina este atât de importantă pentru securitatea națională a României, atunci se poate face acest sacrificiu de 1%. Sigur, am văzut ce zice Orban, dar aceea era o perspectivă pe 10 ani. Nu știu de ce România secretizează cheltuielile către Ucraina.
Și China, și Rusia au primit „undă verde”; despre Ucraina se discută deja și au apărut informații despre ce va mai rămâne din ea. Zelenski a făcut un referendum despre teritorii, dar Trump i-a spus clar că nu se mai discută despre teritoriile pierdute în favoarea Rusiei.
România trebuie să schimbe Spartanul cu un avion pentru peședinte
În ceea ce privește deplasarea cu avionul militar Spartan, România trebuie să cumpere, până la urmă, un avion dedicat pentru deplasarea președintelui”, a declarat Theodor Stolojan la Realitatea Plus.
