Noul pachet de măsuri fiscale aplicat de la începutul anului 2026 a generat un val de revoltă în sectorul agricol, fermierii raportând creșteri drastice ale impozitelor pe terenuri, care în unele cazuri s-au dublat sau chiar s-au triplat. În județul Arad, de pildă, taxa pe hectar a urcat de la 140 la 260 de lei, în timp ce în Galați, unii producători au aflat că impozitul pentru terenul din extravilan a sărit de la 60 la 236 de lei. Această presiune financiară neașteptată survine într-un moment de incertitudine, deoarece multe primării își vor relua activitatea completă abia după 8 ianuarie, lăsând mulți contribuabili în așteptarea noilor cifre oficiale.
Schimbările legislative nu vizează doar valoarea terenului, ci și structurile de producție. Pachetul 2 de măsuri a eliminat cota fixă de 0,4% pentru clădirile agricole și a redus semnificativ scutirile pentru sere, solare și silozuri, acestea putând beneficia acum de o reducere de cel mult 50%. Mai mult, baza de calcul pentru terenurile arabile a fost majorată substanțial, crescând, spre exemplu, de la 28 la 75 de lei pe hectar pentru categoria A. Formula de calcul rămâne dependentă de rangul localității, prin aplicarea unor coeficienți de corecție care multiplică suma de bază în funcție de importanța zonei.
În fața acestor scumpiri, a apărut deja o reacție juridică organizată. Avocatul și europarlamentarul Gheorghe Piperea a anunțat inițierea unor procese colective împotriva noilor grile de impozitare, invitând fermierii să se alăture acțiunilor în instanță. Argumentul principal este că noile taxe descurajează investițiile într-un domeniu deja fragil și impun o povară disproporționată asupra producătorilor autohtoni. Totuși, legea menține anumite facilități, cum ar fi scutirea de impozit pentru mijloacele de transport utilizate efectiv în agricultură.
Deși presiunea fiscală este generalizată, există categorii specifice de terenuri care rămân exceptate de la plată. Printre acestea se numără suprafețele aferente infrastructurii feroviare, drumurilor naționale, parcurilor industriale, precum și terenurile deținute de culte religioase sau instituții de învățământ de stat, cu condiția ca acestea să nu fie folosite pentru activități economice generatoare de profit. De asemenea, sunt protejate prin scutiri terenurile aferente locuințelor veteranilor de război și ale persoanelor persecutate politic, oferind o mică zonă de protecție socială în contextul acestor reforme riguroase.
