„Tuturor le este clar că el doreşte moartea nu doar «unei singure persoane», ci nouă, tuturor, şi ţării noastre. Şi nu numai că îşi doreşte aceasta, dar a şi ordonat atacuri masive”, a declarat Dmitri Medvedev.
„Nu voi scrie aici despre moartea sa violentă, deşi în acest moment «Doamna cu coasa» îi suflă deseori în ceafă ticălosului”, a spus fostul preşedinte rus.
Medvedev a mers până la a sugera că, după moarte, corpul acestuia ar trebui expus în Kunstkamera din Sankt Petersburg, muzeu fondat în secolul al XVIII-lea de Petru I, cunoscut pentru colecțiile sale de exponate rare și anomalii biologice.
Chiar și pentru standardele lui Medvedev, cunoscut pentru retorica agresivă, mesajul intitulat „Despre anul care trece” a atras atenția prin tonul extrem de ostil.
Reacția lui Zelenski și contextul declarațiilor
În discursul său din ajunul Crăciunului, Zelenski a afirmat: „Fie ca el să piară, poate că fiecare dintre noi gândim asta în sinea noastră”, fără a menționa un nume. Remarca a fost interpretată pe scară largă ca o referire la Vladimir Putin. Liderul ucrainean a completat însă că, în fața lui Dumnezeu, ucrainenii cer „pace pentru Ucraina”.
Între timp, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat Kievul că ar fi încercat să lovească cu drone una dintre reședințele lui Putin din regiunea Novgorod. Ucraina a respins categoric acuzațiile. Donald Trump, președintele SUA, a declarat că Putin l-a informat personal despre incident, comentând doar: „Nu e bine”.
Dispute privind presupusul atac cu drone
Relatările despre un atac asupra reședinței prezidențiale ruse sunt contradictorii. Lavrov a vorbit despre 91 de drone lansate în noaptea de 28 spre 29 decembrie, în timp ce Ministerul rus al Apărării a menționat 89 de drone vizând diverse zone ale Federației Ruse, dintre care 23 în regiunea Novgorod. Niciuna dintre instituții nu a confirmat oficial că reședința lui Putin ar fi fost vizată direct.
Locuitorii din Valdai și din împrejurimi au declarat pentru publicația rusă de opoziție „Mojem Obiasniti” că nu au auzit explozii, drone sau alerte aeriene. Jurnaliștii au subliniat că, dacă ar fi avut loc un atac major, vestea s-ar fi răspândit rapid în comunitate.
Analize independente și reacții internaționale
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a transmis că nu există dovezi în surse deschise care să confirme afirmațiile lui Lavrov. De obicei, atacurile ucrainene asupra teritoriului rus sunt documentate prin imagini sau relatări locale, însă în acest caz nu au fost identificate astfel de probe.
Unii analiști ruși aflați în exil, precum Vladimir Osecikin, fondatorul platformei „Gulagu.net”, consideră că povestea atacului ar fi o „diversiune” menită să submineze discuțiile de pace. Osecikin afirmă că acest „fake news” a apărut după întâlnirea dintre Zelenski și Donald Trump, desfășurată pe 28 decembrie în Florida, unde cei doi ar fi discutat un plan de încheiere a războiului. Trump a declarat ulterior că negocierile au fost „aproape de un acord”.
Putin anunță o nouă cursă nucleară și promite o „armă-minune”, aflată în dezvoltare
