Decizia vine după acuzații de fraude lansate de opoziție imediat după scrutinul din noiembrie, marcat de o participare slabă de 35,5%, în care Sinisa Karan (sprijinit de Dodik și SNSD) a obținut 50,39% (aproximativ 222.000 voturi), față de 48,22% pentru Branko Blanusa (opoziție).
Diferența minusculă de sub 10.000 de voturi face ca anularea să poată schimba rezultatul, CIK ordonând anterior renumărarea în peste 100 de secții unde s-au constatat nereguli majore. Raportorul CIK, Miso Krstovic, a confirmat „numeroase nereguli” în alegeri.
Alegerile anticipate au fost convocate după destituirea lui Milorad Dodik din funcția de președinte al RS, confirmată în august de justiție pentru nerespectarea deciziilor Înaltului Reprezentant internațional privind Acordul de la Dayton, conform Agerpres.
Dodik, condamnat la un an de închisoare și interdicție de șase ani în funcții publice, l-a susținut pe Karan, respinzând acuzațiile de fraudă ca fiind „încetate”. Opoziția insistă că neregulile, inclusiv presiuni pe alegători și diferențe ilogice în rezultate, au fost decisive.
Decizia CIK nu este definitivă și poate fi contestată în 48 de ore; dacă este validată de justiție, se va organiza un nou scrutin în secțiile afectate.
Bosnia rămâne divizată între RS și Federația croato-bosniacă, iar tensiunile politice riscă să agraveze instabilitatea post-Dayton.
