Noile documente desecretizate de Departamentul de Justiție al SUA scot la iveală ramificații surprinzătoare ale rețelei conduse de Jeffrey Epstein, inclusiv o conexiune financiară directă cu România. Potrivit dosarelor, o fundație controlată de finanțatorul american, C.O.U.Q. Inc., a transferat peste 30.000 de euro către contul unei românce deschis la Banca Transilvania, în Iași. Deși numele femeii a fost anonimizat pentru a-i proteja identitatea, tranzacția a fost marcată ca fiind extrem de suspectă de către anchetatori. Aceste plăți erau justificate fictiv ca „cheltuieli de combustibil” pentru călătorii în străinătate, însă lipsa oricăror chitanțe doveditoare a întărit ipoteza că fondurile erau destinate, în realitate, victimelor sau facilitatorilor rețelei de trafic.
Documentele subliniază că România, alături de state precum Moldova, Ucraina și Rusia, a fost identificată de grupul de conformitate al băncii JPMorgan drept o „țară sursă” majoră pentru traficul de femei și copii. Analizele interne ale băncii arătau că aproape două treimi din victimele traficate pentru prostituție la nivel mondial proveneau din Europa de Est. Mai mult, s-a descoperit că Epstein a efectuat plăți de peste 1,2 milioane de dolari către diverse tinere, multe având nume de familie specifice acestei regiuni, pe care miliardarul le numea uneori în mod degradant „sclave sexuale”. Deși banca adunase dovezi despre aceste tranzacții încă din perioada 2003-2008, a continuat să gestioneze conturile lui Epstein ani la rând, procesând ulterior alte aproape 3 milioane de dolari.
Pe lângă detaliile financiare, arhiva publicată recent include mii de fotografii care surprind anturajul de elită al lui Epstein. Printre acestea se numără imagini inedite cu fostul președinte Bill Clinton în compania lui Ghislaine Maxwell, dar și fotografii cu celebrități precum Michael Jackson, Mick Jagger sau Prințul Andrew. Dosarele confirmă și faptul că avertismentele timpurii au fost ignorate; de exemplu, o plângere din 1996 privind posesia de pornografie infantilă a fost trimisă FBI-ului de către una dintre victime, Maria Farmer, fără ca autoritățile să ia măsuri la acel moment. În prezent, o echipă de 200 de avocați continuă examinarea sutelor de mii de pagini rămase, procesul de publicare fiind marcat de controverse politice și de cenzurarea masivă a unor mărturii-cheie pentru a proteja identitatea celor peste 1.200 de victime identificate.
